Sindromul extenuării

Publicat în Dilema Veche nr. 145 din 3 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Să fim lăsaţi să ne liniştim", ar fi vrut mulţi români la începutul anilor ’90. De pe urma unui "preşedinte pentru liniştea noastră" se ştie cum a profitat România. N-a lipsit mult ca izolarea şi tergiversarea reformei s-o coste aderarea la UE. Modernitatea globalizată şi pariurile ei ne provoacă tot mai rapid în feluri multiple. Sfidarea teroristă nu e decît simptomul uneia din aceste provocări. Faţă în faţă cu progresul mondializării, ne regăsim frecvent identităţile fracturate, capacitatea de a ne adapta la o modernitate tot mai competitivă, tot mai complexă şi mai dinamică, asaltată, slăbită sau redusă la zero. În reacţie, intră în acţiune reflexul unei stabilizări prea puţin posibile în condiţiile "date", prin revenirea aşarnată la origini etnice, ancorarea îndîrjită în opţiunea noastră atee, agnostică sau religioasă, marginalizarea brutală a alterităţii şi lichidarea, mai întîi verbală, a "celuilalt". În acest fel nu-şi recuperează nimeni liniştea. Oboseala atinge cote paroxistice. Iar fructele mîniei ne distrug. Şi totuşi valorile nu-s de lepădat. Ceea ce se petrece la nivelul indivizilor se produce şi la cel al instituţiilor şi organizaţiilor. Sindromul extenuării, the burnout-syndrom - după îl numesc anglosaxonii - e şi un fenomen colectiv, titra recent ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung, citînd psihiatri, economişti, politologi, reuniţi la Universitatea din Basel spre a dezbate chestiunea. Din discuţiile experţilor a reieşit că procesul epuizării mentale îi cuprinde nu doar pe indivizi, ci şi economii, politici şi societăţi, la nivel deopotrivă naţional şi internaţional. "Pentru că globalizarea, intensificarea concurenţei, crizele economice, evoluţiile democrafice, migraţia, şomajul şi, nu în ultimul rînd, lupta globală pentru performanţă, eficienţă şi excelenţă creează un climat dificil." Unii, puţini, reuşesc să se adapteze. Alţii, cei mulţi, cad pradă surmenajului. La nivel colectiv, consecinţa devastatoare a acestei epuizări e - potrivit profesorului Michael Zirkler de la Universitatea din Basel - paralizia manifestată primordial în obsesia de a se evita erorile şi de se prezerva ceea ce s-a realizat. Corolarul ei e incapacitatea de a învăţa şi de a inova. Cu atît mai important e pentru toată lumea, şi deci şi pentru organizaţii şi instituţii, să-şi regăsească noima, sensul. Spus altfel, izbăvirea de pericolul extenuării rezidă în redepistarea valorilor situate dincolo de un profit imediat. Studiind multicefala criză europeană din această perspectivă, se pune întrebarea cum ar putea oare să-şi regăsească drumul optim o Comunitate, care nu este în stare să-şi adopte propria Constituţie? Ba care nu este capabilă să cadă de acord nici măcar asupra introducerii, în proiectul ei constituţional, a unei referiri la Dumnezeu şi la rădăcinile iudeo-creştine ale culturii europene? Cum oare va reuşi Europa să se mîntuie de sciziunea memoriei şi a conştiinţelor ei istorice spre a evita deopotrivă capcanele ultranaţionaliste manifestate în răsărit, dar şi apatia sinucigaşă faţă de primejdii de proporţii, precum cele planînd la graniţele ei de la răsărit şi miazăzi? Cum se va dezbăra ea de reflexele antiamericane ale unora din cei din vest, pentru a fi capabilă să elaboreze o politică internă şi externă comună şi credibilă, valabilă şi generînd respect prin aplicarea riguroasă şi universală a valorilor transatlantice ale democraţiei şi drepturilor omului? Preluînd preşedinţia UE odată cu aderarea românilor, la 1 ianuarie 2007, Angela Merkel şi-a propus, ca obiectiv prioritar, să contribuie la extragerea Europei din actuala ei criză constituţională, care i-a demolat continentului capacitatea de a adopta decizii. Dacă nici eficienta şi pragmatica Germanie nu reuşeşte unde au eşuat francezii şi olandezii, cine să mai izbutească să rezolve această problemă? Dar, cîtă vreme Europa nu va găsi răspuns la întrebările presante privind identitatea proprie şi preţul pe care e dispusă să-l plătească pentru salvgardarea valorilor ei, nici Germania nu-i va putea oferi continentului un cancelar pentru liniştea noastră. Petre Iancu este jurnalist la Deutsche Welle, Bonn.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.