Și, totuși, cum putem respecta „majoritatea“?

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Încercînd să înțelegem că nu există altă soluție și că vîrsta democrației în care trăim cere din ce în ce mai apăsat acest lucru. Încercînd să acceptăm că ținta principală a gîndurilor și aspirațiilor noastre e un model civilizațional, nu zdrobirea „majorității“ printr-un discurs devastator, în care pronunțăm sentința: „Sînt proști, n ai nici o șansă să-i schimbi!“ În funcție de spațiul cultural în care se pronunță această sentință, ea poate suna foarte asemănător. Sînt cuvinte pe care le auzi oricînd și la București, Budapesta, Varșovia și Praga, la Paris și la Londra, dar și la New York sau Los Angeles. Dar e cît se poate de limpede că, în străfunduri, lucrurile nu prea seamănă, așa cum ar părea la prima vedere. Fierberea, bolboroseala lipsei de acceptare, neașezarea, eternul provizorat și nervozitatea din Europa de Est nu sînt același lucru cu frămîntările din Europa de Vest, după cum nici acestea nu sînt la fel cu cele din Statele Unite. Nici măcar între țările din fostul bloc comunist lucrurile nu stau exact la fel.

La o privire aruncată de la mare înălțime, e foarte ușor să spui că, peste tot, insurecția mîrlăniei și imposturii face ravagii. E o constatare care îi mulțumește pe mulți dintre „noi“. Ne face să ne simțim deosebiți, ne asigură că nu sîntem ca „ei“, ca majoritatea „tîmpă“, adică la fel ca „proștii și primitivii“. În general, în tușe foarte groase, exprimăm destul de asemănător această bucurie a diferenței. Noi nu sîntem „bisericoși“, nu „pupăm moaște și nu ne călcăm în picioare la cozi la care se dă apă sfințită din cisterne“, nu mergem la festivaluri de folclor și la zilele orașelor „să ne îndopăm cu mici și bere, ca să votăm cu cine ne dă pîine și circ“, nu sîntem „turbați în apărarea familiei tradiționale“, nu credem că „dacii sînt părinții culturii europene“, nu sîntem convinși că „țiganii au un plan să se înmulțească pentru a ne transforma pe noi în minoritate“ și nu credem că „vaccinurile sînt parte a războiului bacteriologic declanșat de masonii care vor să împuțineze lumea“. Cu arome specific locale și cu cîteva diferențe lexicale, mănunchiul acesta de teme se poate regăsi, la prima vedere, peste tot. În general, e vorba despre o lume „fină, educată, de bun simț“, care crede în „valori, în umanism și în democrație“, o lume de „oameni frumoși și eleganți, conduși în viață de noblețe și altruism“, o lume care „dă chipul ac-tual al civilizației“, dar care e luată cu asalt și nimicită de „tradiționaliști, semidocți, abrutizați, inepți, habotnici, îndoctrinați, naționaliști, analfabeți“.

Orgoliul natural al autosituării de „partea bună a lucrurilor“, dorința de a fi deosebiți, de a face parte dintr-o „minoritate valoroasă, care ar merita respect și ascultare“ din partea „proștilor“, ne întunecă de cele mai multe ori căile gîndurilor. Și ne face să uităm, indiferent de limba în care gîndim, care e destinația ultimă a contribuției aduse de propria noastră valoare. Adică modelul civilizațional la care aspirăm și în care vrem să trăim. Diferența enormă între discursurile aparent asemănătoare – cele pe care ți se pare că le poți întîlni azi peste tot în Europa sau în Statele Unite – este că datele culturale pe fundalul cărora se petrec unele dintre aceste frămîntări sînt destul de diferite de la un spațiu la altul. Iar exercițiul alternanței la putere și al păstrării mersului înainte al comunității e foarte diferit de la un model cultural la altul. „Lumea bună“ se va văita peste tot că e rău și jale din cauza „majorității“, dar o va face de pe paliere foarte diferite de realitate civilizațională, nivel de viață și articulare a mecanismelor statale și comunitare. Pare că „lumea bună“ de la București, Cluj, Iași și Timișoara are aceleași probleme ca aceea de la Paris, Londra și New York. Nu prea e așa. Ne apropie enorm faptul că sîntem oameni ai zilelor noastre, dar ne despart categoric stadiile de evoluție ale modelelor civilizaționale în interiorul cărora trăim.

O comparație dură – și dureroasă în același timp! – ar fi cea în care ne-am aduce aminte cum ascultam noi muzici, aici, înainte de 1989. Ne fascinau Led Zeppelin, Deep Purple, Pink Floyd, Yes, Genesis și atîția alții. În fond, ascultam aceleași muzici ca semenii noștri din Occident, fredonam aceleași refrene și încercam să ne îmbrăcăm la fel ca ei. Din punctul ăsta de vedere eram egali, avem aceleași preocupări și gusturi, viețuiam, cumva, într-o lume comună. Diferența fundamentală era că noi trăiam aspirațional toate astea, din spatele Cortinei de Fier, iar ei o făceau cît se poate de concret, traversînd experiențele complete ale etapelor prin care treceau lumile lor. Cam așa e și acum. Rostim discursuri asemănătoare, dar o facem din interioarele unor realități foarte diferite, oricît de global ar arăta problemele pe care le dezbatem.

La noi, pare definitiv imposibil să respectăm „un tradiționalist“, „un naționalist“, „un dacopat“, „un bisericos“ sau un „manelisto-folclorist“. Nu am concepe sub nici o formă să ne pierdem vremea la un dialog cu asemenea „vietăți inepte, abrutizate și îndobitocite“. Dimpotrivă. I-am porcăi, miștocări și certa, alimentîndu-le ura nu doar față de „noi“, ci și față de valorile reale în care credem. Pentru că așa cum consideram că doar „noi“ înțelegeam Pink Floyd la adevărata dimensiune a trăirilor pe care le provocau, așa credem și că doar „noi“ trăim valorile adevărate ale democrației și libertății. „Proștii“ n-au nici o șansă. În alte spații culturale, respectul față de alteritate nu e nici pe departe ideal, dar și-a construit în timp o bază rezonabilă. Atunci cînd vom reuși să învățăm că respectul față de semeni nu înseamnă doar considerația pentru cei care gîndesc aidoma nouă, abia atunci ne vom apropia de modelul civilizațional în care pretindem că credem. Chiar dac-am face-o doar pentru că „e la modă“, pentru că „se poartă“, tot ar fi un pas măreț.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Gro6vaGXoAAiKHn jpg
Partizanii ucraineni Atesh au ajuns într-un important oraș al Rusiei: „Suntem aproape”
Partizanii mișcării Atesh s-au apropiat de sediul Districtului Militar de Sud al armatei ruse din Rostov, care este considerat una dintre principalele unități administrative și militare ale Rusiei.
vijelii
Județele care intră sub Cod portocaliu și galben de ploi și vijeli. Precipitațiile vor atinge cote alarmante
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă avertizare de tip cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, averse și grindină în 4 județe.
Universitatea Harvard se judecă cu adminstrația Trump FOTO Profimedia jpg
Mărturia unui student român la Harvard după decizia administrației Trump: „Toată lumea e șocată”
Decizia administrației Trump de a interzice Universității Harvard să mai înscrie studenți străini afectează mii de studenți internaționali aflați în diverse etape de studiu, între care și 34 de români. „Mircea”, un student român, a oferit detalii despre situația lui pentru Digi 24.
Florin Cochină PPR Gorj discurs misogin
Fost candidat la Camera Deputaților, discurs derapant la adresa femeilor care au votat cu Nicușor Dan: „Cățelele de 3 lei, ultimele gioarse ale existenței omenești”
Un val de indignare a cuprins rețelele sociale după ce Florin Cochină, fost candidat din partea Partidului Patrioții Poporului Român (PPR) la alegerile parlamentare din 2024, a publicat un videoclip profund misogin și violent pe platforma TikTok.
Nicușor Dan FOTO Profimedia
Nicușor Dan, prima vizită în afara ţării de când a fost ales preşedinte. „Îl sprijin pe primarul Varșoviei la prezidențiale”
Nicuşor Dan face prima sa vizită în afara ţării de când a fost validat preşedinte al României.
Nicușor Dan și soția Mirabela Grădinaru FOTO Inquam Photos / Alex Nicodim
Cum ar putea crește președintele Nicușor Dan și soția sa încrederea și respectul românilor în Administrația Prezidențială
Președintele ales va continua activitatea prezidențială plecând de la gradul scăzut de încredere, simpatie și respect al instituției, așa cum a fost lăsată de fostul președinte Iohannis.
zat de cafea jpg
8 moduri în care poţi folosi zaţul de cafea
Există numeroase feluri în care poţi folosi zaţul de cafea, atât în gospodărie, cât şi în îngrijirea corpului. Aşadar, înainte de a-l arunca, află cum îţi poate fi de folos!
image png
Revoltă totală după ce Damaris Lupu a câștigat Românii au talent. Acuzații grave că finala a fost „aranjată”
Finala sezonului 15 „Românii au talent” a fost plină de emoții și aplauze la adresa lui Damaris Lupu, tânăra în vârstă de 14 ani care a plecat acasă cu premiul cel mare în valoare de 120.000 de euro. Momentul special de la PRO TV i-a împărțit pe telespectatori în două tabere: cei care aplaudă succes
steag drapel romania uniunea europeana foto shutterstock
România intră în dialogul european al aviației civile: de la marginalizare la parteneriate strategice
Asociația Companiilor Aeriene Românești a participat la conferința FPU România, alături de lideri europeni din aviație, stabilind parteneriate strategice pentru integrarea operatorilor români în rețelele europene. Discuțiile au vizat colaborarea, standardele de muncă și sustenabilitatea sectorului.