Sfîntul Petru şi conflictul de interese

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Sfîntul Petru şi conflictul de interese jpeg

Dacă te sună un coleg arheolog și zice: „Am făcut săpături acolo unde credeam că am putea găsi oasele Sfîntului Petru, dar nu le-am găsit“, ridici din umeri. Ai testat o ipoteză și s-a dovedit falsă – nu e nici o problemă, n-ai ce regrete științifice să ai. Nici creștinismul, la rigoare, nu are nimic de pierdut sau de cîștigat dacă s-ar găsi acele oase. Dar dacă te sună un coleg și zice: „Am găsit oasele Sfîntului Petru, dar le-am pus din greșeală într-un sac cu alte zece schelete și acum nu mai știu care erau“? Atunci, ca arheolog, indiferent că ești creștin, evreu sau musulman, te enervezi. Povestea e cam așa.

În 1939, sub altarul principal al bazilicii San Pietro din Vatican, cel acoperit de baldachinul de bronz al lui Bernini (foto), a fost găsit, la adîncime, dar chiar în dreptul altarului, un mic templu (aedicula), construit la mijlocul secolului II peste un mormînt mai vechi, aparent din secolul I d.Chr. Săpăturile s au desfășurat sub conducerea canonicului de la Sf. Petru, monseniorul Ludwig ­Kaas, dar în mare secret; cineva dinăuntrul bazilicii nu putea ghici că o echipă întreagă muncește în subteran. Prezența în jurul mormîntului a nenumărate monede, din secolele I-XV și din toată Europa (ceva ce puțini arheologi au găsit vreodată in situ), e tipică pentru locurile de pelerinaj. Pe un zid alăturat se aflau graffiti, inclusiv o referință directă la Petru și una la bătălia de la Pons Milvius, crucială pentru Constantin cel Mare și pentru creștinism, dar și nume de pelerini și monograme chi-rho. Și mai important, o inscripție fragmentară în greacă, de secol II probabil, s-ar putea întregi ca Pet[ru este] în[ăuntru]. Într-un capăt al mormîntului e găsită o bizară grămăjoară de oase. Medicul papei le analizează și declară că aparțineau unui bărbat solid, de 65-70 de ani. Pius al XII-lea anunță, deci, în 1950, că în sfîrșit s-a găsit mormîntul lui Petru, apostolul crucificat la Roma în timpul lui Nero. Dintre oase lipsea, semnificativ, craniul. Dar asta se potrivește perfect cu legenda conform căreia, încă în secolul IX, capul lui Petru ar fi fost transferat, ca relicvă, la San Giovanni in Laterano. Papa trimite totuși oasele unui mare profesor de antropologie medicală de la Palermo, care după o minuțioasă expertiză raportează că ele proveneau de la doi bărbați de 50 și ceva de ani și o femeie de 70-75 de ani, printre ele fiind și oase de cocoș, porc și cal. Papa a înghețat cu raportul în mînă. Acum să mă întorc la rezultatele săpăturilor: într-un mic zid cu funcție de contrafort de lîngă aedicula (zidul G, de la graffiti, perpendicular pe muro rosso, în rapoartele arheologice) se mai găsea o nișă (loculus), îmbrăcată în marmură. Un arheolog iezuit din echipa lui Kaas spune că în nișă n-au fost găsite decît cîteva minuscule așchii de os. În 1963 însă, o celebră epigrafistă italiană, Margherita Guarducci, îi transmite noului papă Paul al VI-lea, cu care era prietenă de familie, că știe de la șeful zilierilor de la săpătură cum că monseniorul Kaas ar fi scos din acea nișă, fără să afle echipa de arheologi, niște oseminte, între timp uitate pe undeva. Acestea sînt regăsite prin depozite și analizate și ele la Palermo (la douăzeci de ani de la descoperire), și se dovedesc de data asta a aparține unui bărbat, tot solid și tot de vreo 60-70 de ani. Urmele de sol de pe ele confirmă că provin din zona cimitirului de sub cripta Sf. Petru; printre ele se află fire de aur și resturi de veșmînt vopsit cu purpură. Craniul e prezent, dar nu și labele picioarele. Asta însă se potrivește foarte bine cu tradiția conform căreia Petru a fost crucificat cu capul în jos; pentru ca trupul să fie coborît de pe cruce, picioarele au trebuit evident să fie tăiate. Papa Paul al VI-lea anunță deci, în 1968, că oasele lui Petru au fost identificate.

Arheologic, este improbabil ca unul dintre cei doi bărbați din mormîntul de sub aedicula, sau cel din loculus, să fi fost Petru. Pe de altă parte, nu e imposibil și, în orice caz, dacă Petru putea fi găsit undeva, ca rezultat adică al unei investigații raționale, atunci acolo erau șansele cele mai mari să fie găsit. Constantin cel Mare nu și-a chinuit degeaba constructorii să demoleze și să niveleze în neștire tocmai într-o zonă cu multe alte monumente, ca să suprapună absida marii lui bazilici exact peste aedicula respectivă, cînd avea la dispoziție alte zone mult mai aerisite. E clar că a vrut să se lege, dacă nu de un adevăr ferm, în orice caz de o tradiție foarte puternică. Însă chiar dacă toți cei din echipa de cercetători a Vaticanului au avut cele mai bune intenții, din păcate în anumite situații suspiciunea de fraudă are cam aceleași consecințe ca frauda însăși. E păcat că a trebuit să fie așa: o săpătură insuficient documentată, făcută de o echipă în care toată lumea a fost în aparența conflictului de interese și din care tocmai descoperirea esențială a fost scoasă pe furiș. Consecința este, cu alte cuvinte, că Vaticanul a adus argumente științifice în favoarea credinței, argumente însă în științificitatea cărora trebuie să crezi. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.