Serviciile publice

Publicat în Dilema Veche nr. 414 din 19 - 25 ianuarie 2012
Marea de alt─âdat─â jpeg

Mi-aduc aminte cum, imediat dup─â Revolu┼úie, Radu C├«mpeanu le explica rom├ónilor la televizor ce ├«nseamn─â privatizare. ├Äncerca s─â ├«nl─âture temerile ├«nr─âd─âcinate pe atunci ├«n mintea multora c─â vor veni mo┼čierii ┼či burghezii s─â-┼či ia p─âm├«nturile ┼či fabricile ├«napoi, dup─â care vor ├«ncepe s─â-i asupreasc─â pe ┼ú─ârani ┼či pe muncitori. Spunea c─â s-ar putea privatiza ├«nt├«i tutungeria de la col┼úul str─âzii sau magazinul de p├«ine, a┼ča ├«nc├«t lumea s─â descopere ├«ncetul cu ├«ncetul beneficiile propriet─â┼úii private ┼či ale concuren┼úei. ├Än timp (chiar dac─â destul de greu), asta s-a ┼či ├«nt├«mplat. Majoritatea a ├«n┼úeles c─â, pentru a func┼úiona, lucrurile trebuie s─â apar┼úin─â cuiva anume, ┼či nu ÔÇ×├«ntregului poporÔÇť. A venit o vreme ├«n care privatizarea era v─âzut─â ca o solu┼úie universal─â a tuturor problemelor din Rom├ónia iar, ├«n con┼čtiin┼úa public─â, orice idee legat─â de spa┼úii, servicii sau institu┼úii publice devenise de-a dreptul suspect─â. La mod─â era constatarea c─â statul e cel mai prost administrator posibil (ceea ce era absolut adev─ârat).

Ei bine, se pare c─â pre┼čedintele B─âsescu a r─âmas fixat la aceast─â idee sau a crezut c─â rom├ónii continu─â s─â cread─â ├«n ea f─âr─â discern─âm├«nt. ┼×i-a ├«ntemeiat sus┼úinerea reform─ârii serviciilor de urgen┼ú─â pe valorile privatiz─ârii ┼či ale concuren┼úei. Numai c─â, ├«ntre timp, foarte mul┼úi oameni au apucat s─â-┼či dea seama, din diverse experien┼úe din ┼úar─â ┼či din afara ei, c─â privatizarea ┼či concuren┼úa pot func┼úiona ┼či prost, de cele mai multe ori, culmea, tot din cauza proastelor reglement─âri ale statului. Iar a veni ├«n Rom├ónia cu exemple din Statele Unite, cum i-am auzit pe mul┼úi ÔÇ×anali┼čtiÔÇť, nu e altceva dec├«t praf ├«n ochi. La fel ca ┼či ideea c─â, dac─â ar exista concuren┼ú─â, serviciile de urgen┼ú─â ar func┼úiona mai bine la sate. P─âi, a┼úi v─âzut vreodat─â taxiuri ├«n sate?

Oamenii au mai descoperit c─â trebuie s─â pretind─â serviciilor publice s─â func┼úioneze bine ┼či c─â deja exist─â servicii publice care func┼úioneaz─â bine ÔÇô tocmai cazul SMURD-ului. S├«nt lucruri care, cel pu┼úin ├«n Europa ┼či mai ales ├«n Estul ei, nu pot fi l─âsate cu ├«ncredere pe m├«na particularilor. Pentru ace┼čtia, prioritatea fireasc─â este profitul. Patronii vor s─â c├«┼čtige c├«t mai mult ┼či c├«t mai repede iar, mai ales ├«n ┼ú─ârile din est, ei ├«nc─â n-au prea ajuns la nivelul de la care s─â ├«n┼úeleag─â beneficiile pe termen lung ale altruismului public. ┼×i nici nu li se poate cere a┼ča ceva. Ve┼úi spune c─â nici serviciile publice nu ofer─â garan┼úia c─â-┼či ├«ndreapt─â toate eforturile spre binele public ÔÇô ceea ce este adev─ârat. Numai c─â asta le e menirea ┼či lor le putem pretinde a┼ča ceva, mai ales c─â fiin┼úeaz─â pe banii no┼čtri. Dincolo de fiin┼úare, ele ar trebui s─â ┼či func┼úioneze dup─â coduri etice ┼či ale onoarei, care s├«nt aproape imposibil de g├«ndit ├«n sfera privat─â. Prin SMURD se pare c─â s-a redescoperit adev─ârata idee de serviciu public, dar prea multe alte institu┼úii publice ┼či de stat s├«nt departe ├«n urm─â. Exemplul cel mai la ├«ndem├«n─â zilele astea e chiar jandarmeria.

├Ämi continui ├«ns─â ideea, spun├«nd c─â ├«ntr-o ┼úar─â ca Austria am fost martorul unor ├«nt├«mpl─âri de-a dreptul dubioase legate de ni┼čte servicii de urgen┼ú─â particulare integrate cu cele publice (a┼ča cum se propunea la noi). Am povestit ├«nt├«mplarea ├«n aceast─â rubric─â acum aproape un an. Exemple de privatiz─âri e┼čuate ┼či servicii publice performante s├«nt nenum─ârate ┼či unele vin chiar din ┼úara despre care am putea spune c─â a inventat capitalismul. A┼ča se face c─â britanicii au constatat o mul┼úime de efecte negative dup─â ce, ├«n urm─â cu 20 de ani, au privatizat c─âile ferate. Totodat─â, rezultatele pozitive au fost mai mici dec├«t se estima, ceea ce a creat o ├«ntreag─â controvers─â. Mai adaug ┼či c─â angajatorul cel mai mare din aceea┼či ┼úar─â liberal─â ┼či profund capitalist─â este un serviciu public vestit ├«n toat─â lumea. Se nume┼čte BBC.

E de bun-sim┼ú, dac─â nu chiar banal, s─â observi c─â s├«nt zone sau conjuncturi ├«n care serviciile publice s├«nt preferabile celor private. A crede mecanic ├«n beneficiile oric─ârui tip de privatizare (mai ales ├«n cazul uneia care se face pe bani publici) e aproape la fel de pueril (sau de grav) ca a crede ├«n mod ideologic ├«n beneficiile na┼úionaliz─ârii. ┼×tiu c─â ├«n proiectul de lege ini┼úiat la Cotroceni nu se vorbea de privatizarea SMURD ┼či c─â pre┼čedintele a dezmin┼úit c─â s-ar dori desfiin┼úarea sau privatizarea acestui serviciu. Dar e foarte clar c─â lucrurile astea ar fi avut toate ┼čansele s─â se ├«nt├«mple, ca efect al unei asemenea legi. Pre┼čedintele a ├«ncercat s─â p─âc─âleasc─â opinia public─â sau a fost el ├«nsu┼či p─âc─âlit de autorii proiectului. Dou─â variante la fel de grave (ca s─â nu mai vorbim de ├«ncercarea de a se ar─âta superior lui Raed Arafat). Turnura evenimentelor a dep─â┼čit ├«ns─â at├«t de mult simpla controvers─â din jurul unui nefericit proiect de lege, ├«nc├«t am senza┼úia c─â data viitoare trebuie s─â v─â spun o poveste despre cocteilurile Molotov care se prepar─â ├«n buc─ât─ârie.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.