Sergiu Celibidache urmărit de Securitate

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Sergiu Celibidache urmărit de Securitate jpeg

Celebrul dirijor român, ale cărui înregistrări le difuzăm săptămînile acestea pe CD-uri alături de Dilema veche nu putea scăpa de braţul lung al Securităţii. Deşi a plecat din ţară înainte de instaurarea comunismului, deci nu putea fi încadrat la categoria „fugarilor“, agenţii regimului comunist l-au avut mereu în atenţie, date fiind cariera sa de excepţie şi legăturile pe care le avea în „cercurile cele mai înalte capitaliste“ (aşa cum sesiza un document strict secret al Direcţiei I). Autorităţile comuniste doreau (cum au dorit şi în cazul lui George Enescu) să-l transforme pe dirijor într-un om al regimului, cu care să se laude şi pe care, eventual, să-l folosească.  

Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, ea însăşi muziciană şi avînd în spate o istorie de familie cu totul specială (este fiica lui Toma Arnăuţoiu, celebrul comandant al grupului de rezistenţă anticomunistă din zona Nucşoara) a studiat în arhivele CNSAS dosarele care-l priveau pe Sergiu Celibidache, rezultatul fiind cartea intitulată Sergiu Celibidache privit prin Cortina de Fier (Editura Ars Docendi, 2012).  

Aflăm, din această carte, cum membrii numeroasei familii a dirijorului, fie că plecaseră din ţară, fie că rămăseseră, au fost cu toţii luaţi în vizorul Securităţii, în scopul de a afla informaţii utile în cazul „Kolb“, cum fusese „botezat“ Sergiu Celibidache în documentele instituţiei. N-au scăpat nici prietenii, nici vechii lui colegi de şcoală şi, în general, nimeni dintre cei cu care avea corespondenţă. Scrisorile dirijorului cu cei din ţară erau interceptate şi analizate, dacă nu chiar oprite. A fost o perioadă în care „s-a lucrat“ pentru cîştigarea bunăvoinţei dirijorului, dar autorităţile comuniste îşi dădeau cu stîngul în dreptul. Reiese din documentele studiate de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu că peste interesele politice ale vremii se suprapuneau interesele dirijorilor mediocri aflaţi la conducerea Filarmonicii din Bucureşti, care se temeau că eventuale concerte ţinute de Celibidache în ţară le-ar putea dezvălui adevărata statură. În 1970, minunea se întîmplă, totuşi. Celibidache vine la Bucureşti cu orchestra RTV din Stockholm, pe care o dirijează în cinci concerte. Succesul este extraordinar. Muzicienii din Filarmonica bucureşteană încep a-şi dori să lucreze cu maestrul. Apar tensiuni între aceştia şi cei care-i conduceau, tensiuni înregistrate şi în documentele Securităţii.

Prieten de-o viaţă cu Celibidache, rămas în ţară însă, avocatul Eugen Trancu-Iaşi surprinde perfect această stare de lucruri într-o scrisoare adresată directorului de atunci al revistei Săptămîna, I. Dumitrescu, scrisoare înregistrată, la rîndul ei, în arhivele Securităţi: „Parafrazez titlul piesei Cui i-e frică de Virginia Wolf? Şi vă întreb: Cui i-e frică de Sergiu Celibidache? Un vag ecou îmi spune că de el se tem doar cei convinşi că ştiu toate tainele muzicii, cei care cred că nu mai au nimic de învăţat. Ei formează un zid de nepătruns pentru adevăratele talente, pentru cei care au dus faima ţării noastre peste hotare.“

În ciuda acestui gen de piedici, Celibidache mai revine de două ori în ţară, în 1978 şi 1979, cînd ţine repetiţii cu public şi dirijează într-o serie de concerte chiar Filarmonica „George Enescu“ din Bucureşti. Aceste vizite apar ca evenimente excepţionale în viaţa culturală bucureşteană a vremii. Paradoxal, în ciuda perseverenţei cu care Securitatea monitoriza tot ce era legat de marele dirijor, despre felul în care au putut avea loc aceste vizite la Bucureşti, după cum constată Ioana Arnăuţoiu, în arhivele CNSAS nu se găseşte nici un document. 

Cartea scrisă de ea confirmă o senzaţie care reiese şi din alte volume recente, bazate pe documente ale Securităţii, şi anume că această instituţie acţiona cu foarte multă rîvnă (mai multă decît am fi crezut în epocă, cînd ne puteam închipui că groaza de Securitate e mai puternică decît realitatea ei în sine), o rîvnă care, privită dinspre zilele noastre, cel puţin, apare ca fiind de cele mai multe ori inutilă şi total absurdă. Te întrebi astăzi ce rost a avut toată urmărirea, de decenii, împotriva familiei şi a prietenilor unui om mare şi deschis, ale cărui convingeri şi intenţii erau cît se poate de limpezi.  

Ca efect neaşteptat – din documentele de la CNSAS studiate de Ioana Arnăuţoiu transpare şi o parte din viaţa privată a lui Sergiu Celibidache. O latură a lui „Celi“ (cum îi spuneau instrumentiştii de la Bucureşti) despre care, altfel, poate n-am fi aflat niciodată. Ca de exemplu, într-o scrisoare a dirijorului către prietenului său Eugen Trancu-Iaşi, de la sfîrşitul anilor ’60: 

„Băiatul meu este o minune de personalitate. Îmi pare foarte rău că-s prea bătrîn pentru el, mă pot juca zile întregi, dar viaţa nu-mi lasă nici măcar o jumătate de oră pe zi. Îl iau peste tot cu noi şi doica. Are un an şi jumătate şi înţelege tot. I-am telefonat de la Madrid la Paris şi Ioana l-a pus la telefon şi mi-a zis: «Lalo, lalo, papa!» M-am lichefiat complect, îţi închipui. (...) Sergiu Junior mi-a deschis şi arătat noi perspective în viaţă. Aş sta tot timpul cu el, dar nu pot. În orice caz, de cînd a sosit, ştiu foarte bine ce-mi lipseşte. Este cea mai amuzantă persoană pe care am întîlnit-o în viaţa mea.“ 

Scene de viaţă, înduioşătoare, captate de temuta Securitate.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.