Senzorium postcomunist

Publicat în Dilema Veche nr. 112 din 22 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Gruştas, în Lituania, există un muzeu-parc al comunismului sovietic din trecutul ţării. Destul de similar, în multe privinţe, cu "cimitirul" statuilor comuniste de lîngă Budapesta, doar că mult mai mare şi mai divers. Sînt expuse statui şi picturi, artefacte diverse, este reconstituit şi un interior de casă. Pentru un român de o anumită vîrstă sună destul de cunoscut. În plus însă, are şi un "restaurant sovietic", cu băuturi şi mîncăruri din acea perioadă. Aici vizitatorii pot veni pentru a lua un prînz în toată regula, sub privirile destul de unheimlich ale părinţilor comunismului care se uită în farfuria consumatorului. Printre felurile de mîncare ce pot fi comandate se află şi o supă de sfeclă numită Nostalgija... Vă mai aduceţi aminte de castraveciorii din Good bye, Lenin? Efectul este "complex", vorba unei comentatoare. "Sfeclă... mîncam des sfeclă atunci şi eram atît de fericiţi cînd o găseam" - îşi aduce aminte o vizitatoare. După care îşi aduce aminte de cozile interminabile, de cartele şi toate celelalte. Şi de faptul că întreaga familie conlucra pentru a procura hrana zilnică. "Eram uniţi atunci..." - mai adaugă vizitatoarea. "Nu e foarte gustos, dar bun!" - comentează un alt vizitator. "E natural, nu ca ceea ce găsim acum în toate makdonaldas!" Amintirea dulce-amară provocată de restaurantul sovietic face ca sentimentul de respingere îndîrjită pe care îl trezesc artefactele comunismului din parcul muzeului să basculeze, uneori, într-o critică a actualei societăţi de consum. Inevitabil m-am gîndit la expoziţia în care sînt prins de curînd. O expoziţie mare, la Viena, despre anii timpurii ai comunismului în România. Dintre multele şi diversele "instalaţii", nu avea cum să lipsească una despre mîncare. O "alimentară", de pildă. Iar din alimentară nu avea cum să lipsească marmelada. A fost prima imagine care ne-a trecut prin minte tuturor celor care participăm la conceperea acestei expoziţii şi care am prins acele vremuri: calupurile mari, de o culoare indefinită, dar pe care nimeni nu ar putea să o confunde, aşezate deasupra galantarelor de sticlă, din care vînzătoarea îţi tăia o halcă cu un soi de cuţit de lemn şi ţi-o împacheta apoi într-o hîrtie grosolană de ambalaj. Imagine a mizeriei, evocare a unor vremuri grele. Da, dar dulce-amăruie, învăluită într-o anumită duioşie. Mie nu mi-a plăcut niciodată această marmeladă, dar - nu ştiu alţii cum sînt - cînd îmi aduc aminte de ea, nu îmi trezeşte nici o pornire anticomunistă. Mă gîndesc la ea, dacă nu cu duioşie, în orice caz cu un soi de îngăduinţă. Şi atunci, care este "mesajul" expunerii unui calup de marmeladă în povestea stalinismului din România? Christoph Neidhart argumenta într-un articol că uniformizarea comunistă a atins şi "senzorium-ul" oamenilor, totul fiind gri, de la culori şi pînă la gusturi. Comparativ, toate ţările post-socialiste actuale "simt" mai bine, regăsindu-şi treptat diversitatea senzaţiilor. Sună încurajator, dar prea evoluţionist pentru gustul meu, tranziţia fiind univocă şi uni-lineară şi în acest domeniu al simţurilor, de la uniformitatea "primitivă" din comunism la diversitatea regăsită a "lumii civilizate" postcomuniste şi (aproape) capitaliste. Memoria gustativă este însă, poate, cea mai parşivă cale de întoarcere în trecutul comunist. Ea este cu atît mai puternică, cu cît este mai adînc pierdută în copilărie şi ne revine de acolo dimpreună cu gustul copilăriei. Astfel învăluit, comunismul capătă o dimensiune dulce-amară dar duioasă, ne revine în minte în altă cheie sentimentală. Eu, de pildă, de cînd am trecut la economia de piaţă, caut cu înfrigurare prin toate galantarele un parizer care să-mi aducă aminte de acele vremuri, de acel parizer. În zadar! Acum toate mărcile şi tipurile de parizer sînt la fel şi nu au nici un gust. Şi îmi revine de fiecare dată în minte digul de la Mangalia pe care, împreună cu fratele meu şi cu tanti Ani, ne luam cîte o franzelă proaspătă şi un sfert de parizer şi mîncam fericiţi privind asfinţitul. Pricepeam deja că e cam mizerie în ţară, dar ne gîndeam, cu o mîndrie infantilă, că noi vom supravieţui fără mari probleme, căci ne mulţumeam cu această mîncare a săracului, sub care nu avea cum să fie ceva mai rău. Eh, unde e parizerul de altă dată? Nostalgie a comunismului? Hai să fim serioşi! Memoria senzorială a comunismului, de la parizer la sfeclă, sugerează că lucrurile sînt... mai complexe, vorba comentatoarei cu pricina. Chiar şi o amărîtă de sfeclă pe cartelă sovietică poate căpăta semnificaţia unei madlene...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini din mega-închisoarea din El Salvador, cu mii de deținuți dezbrăcați încătușați. „Au văzut exteriorul pentru ultima oară”
Imagini teribile cu deținuți aduși în gigantica închisoare din El Salvador (America Centrală) deschisă în 2023, publicate de autoritățile din această țară, au făcut, joi, înconjurul lumii.
image
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
O descoperire uriașă pentru Europa a fost făcută, recent. Compania minieră Rare Earths Norway a anunțat descoperirea celui mai mare zăcământ dovedit de pământuri rare din Europa continentală, situat la Fen Carbonatite Complex din sud-estul țării.
image
Cum a reacționat patronul unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul dejun şi au plecat fără să plătească
Şase studenţi aflaţi în Italia cu Erasmus s-au oprit la un bar din Bari şi au consumat un mic dejun bogat cu cafea, cornuri și nu mai puțin de 27 de beri. La final, nu s-au mai obosit să plătească nota de plată. „A fost doar o scăpare de câteva secunde și nu i-am mai văzut”, a spus patronul păgubit.

HIstoria.ro

image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.
image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.