Sentimentul neromânesc al banlieu-ului

Publicat în Dilema Veche nr. 95 din 10 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dle Văcăroiu, recitesc şi nu-mi vine să cred: această a 7-a epistolă pe care v-o trimit din cele străinătăţi riscă să fie cea mai optimistă dintre toate. Iată dar cum a început totul. Se face că la începutul acestei săptămîni eram într-o sală a Parlamentului European şi, pierdut o clipă în gîndurile-mi repede alergătoare, priveam pe pereţi. Cînd colo, pe pereţi, ce să vezi? Nu stucaturi, briz-brizuri, vitralii, marmură verde şi imaginea mov a dlui Funar - ca în Senatul pe care-l păstoriţi (reiau rugămintea: în caz că..., nu uitaţi să-mi spuneţi etc.). Aici, la Bruxelles, pe toţi pereţii, de jur-împrejur, sînt dispuse cabinele translatorilor (20-30 de cuşti de sticlă). În cele ce lucrează sînt cîte 2-3 tălmaci. Un mini-Turn Babel cu microfoane şi căşti, care le permite celor din sală să vorbească pe limba lor, în speranţa că-s mai convingători. Totdeauna am fost de părere că Babelul începe acolo unde se opreşte înţelegerea fiecăruia - şi uite confirmarea (îmi spuneam eu). Limba română încă n-a prins nici o cuşcă - dar o va face, dacă-i păcălim în 2007. Cum? Nu vă place exprimarea mea? Staţi uşor, nu e ce credeţi! Doream să spun că noi, românii, nici în 2007 nu vom avea nevoie de translator, ştim franceza din tradiţie, engleza de pe www., italiana din fotbal, spaniola de pe Acasă ş.a.m.d. Şi deodată, cum priveam la vorbăreţii din celulele de sticlă, cum mîngîiam eu exemplarul matinal din Le Figaro (ziar ce şi-a schimbat macheta pe la începutul lunii trecute) şi pe cel de amiază din Le Monde (care s-a schimbat la faţă odată cu ediţia datată 8 noiembrie), cum priveam eu la titlurile catastrofale de pe primele lor pagini, numai ce m-a izbit un tsunami de optimism. Dle Văcăroiu, fac pariu cu dvs. că vom fi, nu peste multă vreme, martorii celei mai radicale schimbări de imagine pe care România a trăit-o în ultimii 70 de ani. Şi încă una - ţineţi-vă bine de scaun! - în sens pozitiv. Ca să mă înţelegeţi mai bine, trebuie să vă spun că am întîlnit aici români care fac o treabă excelentă. Ştiu că v-am povestit, tot aici, despre o gitană care-ntinde mîna-n buza Parlamentului UE; din fericire, nu e singura vorbitoare de română din perimetru. Presimt că o vreme problema romilor central-europeni va intra într-un con de umbră; Occidentul tinde să fie foarte încălzit (înţelegeţi ce vreau să spun) de rebeliunea magrebină, aşa că... Aşadar, am cunoscut la Bruxelles, pur întîmplător, doi zidari, un informatician şi un stomatolog - români. Nu mi-a fost dat, în ultima vreme, să întîlnesc oameni mai zîmbitori şi mai bine în pielea lor, cum se spune. Muncesc cu acte şi iau între 40 şi 80% din cît cere un belgian cu calificare similară. Şefii îi simpatizează, colegii mai bombăne, dar îi înţeleg, treaba merge, banii intră în bancă şi o parte ajung în România, familia de-acolo e mulţumită. Ei bine, dle Văcăroiu, ceea ce ne paşte este acest tip de rescriere a legendei noastre. Cerşetorul, şmanglitorul sau aurolacul români au fost aici (ca imagine) marfă de import numai cît efigiile lor spălăcite n-au pus în pericol slujbele occidentalilor de rînd. Cîtă vreme ne vedeau (cenuşii, bezmetici, îmbătrîniţi prematur, fără dinţi între gingii sau cu punga la gură) pe vreun ecran TV mai era cum mai era. Acum încep să vadă şi altceva: ne văd tineri, comunicativi, repede integrabili, nu foarte pretenţioşi, rentabili la un preţ sub nivelul pieţei, cu viză în paşaport, cu cruce la gît, cu haine şi moravuri europene. Cum s-ar spune, dle Văcăroiu, o parte din această Românie de azi intră în competiţie cu acest Occident, la el acasă. După 2007, acolo unde instalatorul polonez mănîncă o pîine vor mai veni stomatologul român şi inginerul bulgar. Ce observ eu, grăbit şi nesistematic, este că românii ajunşi aici cu acte nu trăiesc şi nici nu dezvoltă complexele periferiei. În viitorul previzibil ei nu vor arde maşini şi nici nu se vor bate, noaptea, cu flic-ii. A nu se înţelege, dle Văcăroiu, că asta ne va face brusc mai iubiţi. Nu. Dacă mîine s-ar face un referendum în Occident cu privire la soarta noastră în UE, fiţi sigur că noi şi bulgarii am mai sta ceva pe margine. Dar nu. Va fi o decizie politică, luată de parlamentele lor. Pînă acum, vreme de zeci (sute?) de ani, occidentalul de rînd, om de treabă, ne-a compătimit. Eram departe unii de alţii. În ochii esticilor, vesticii erau o noţiune şi cam atît - şi reciproca. În curînd, compătimirea va face loc concurenţei. Acuma, deh, rămîne să ne hotărîm noi dacă reţinerea din teama de concurenţă (pe care o vom cunoaşte) este preferabilă reţinerii din compasiune (pe care am tot cunoscut-o). Eu aş zice că este.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.