Scuza formelor fără fond

Publicat în Dilema Veche nr. 538 din 5-11 iunie 2014
Alte confuzii jpeg

Într-un articol din 1934, intitulat „Despre mîinile murdare“ şi apărut la rubrica sa de fiziologii moderne din Adevărul literar şi artistic, G. Călinescu (Aristarc) făcea următoarea descriere naturalistă, pe care o voi cita pe larg: „Despre impuritatea membrelor superioare la poporul român s-ar putea spune multe. Mă mărginesc astăzi să exemplific această caracteristică autohtonă la unii încasatori de tramvai. (…) Încasatorii se înfăţişează îmbrăcaţi în dimii acre de sudori şi unsuroase de secreţiuni. (...) Comoara acestor funcţionari o formează mîinile: nişte mîini crăpate, brăzdate de şanţuri de negreaţă, unsuroase, pline de duhoarea funcţiunilor de peste zi. Moneda măruntă frecată de aceste mîini capătă miros şi patină şi ţi se lipeşte de mînă. (...) Societatea cultivă aceste gunoaie umane din lipsa obişnuită de bun-simţ social al românului, pentru că nu-şi închipuie că un călător ar putea pretinde ca încasatorul să aibă o ţinută elegantă şi cuviincioasă şi o mînă dezinfectată sau acoperită cu mănuşi.“ Tipic călinescian, vor exclama poate unii. Maliţiozitate, contururi tipologice groase, hiperbolizate, groteşti. Este posibil ca ei să aibă parţial dreptate. Însă, de data aceasta, sarcasmul lui Aristarc nu a rămas la nivelul simplei abstracţiuni publicistice, fiind urmat de o întîmplare nostimă, a cărei morală prezintă interes astăzi, în 2014, mai mult decît în anii interbelici. Să vedem faptele.

La scurt timp după publicarea textului, criticul primeşte o scrisoare anonimă, frumos dactilografiată, cu aer funcţionăresc, venind aparent dinspre un încasator ultragiat. El îl acuză pe Călinescu de antiromânism şi îi face fiziologului literar următoarea observaţie: „Te vei mira, poate, că e invizibilă această strădanie a Societăţii de a ridica personalului capacitatea lui educativă, dar vei fi ştiind şi d-ta că evoluţia oricărei societăţii omeneşti îşi urmează un proces destul de lent... Se cunoaşte critica ce s-a făcut formei fără fond şi, prin analogie, poţi face deducţia logică... Civilizaţia nu a făcut niciodată salturi... Trăim toţi în această Românie care are un popor suficient de înapoiat.“ Uşor nedumerit de neaşteptata misivă, Călinescu acceptă, în „Chestia cu mîinile murdare“ (publicat în acelaşi an), ceva mai conciliant, că nu s-a gîndit „o clipă că aceşti oameni (încasatorii de tramvai – n.m.) n-ar fi nişte fiinţe de treabă şi că la urma urmei n-ar fi printre ei inşi cu mîinile curate şi cu oarecare ştiinţă de carte.“ Totuşi, el nu poate trece cu vederea îngrijorătoarea mentalitate pe fondul căreia s-a articulat moralizatorul răspuns anonim, exclamînd: „Iată ceva tipic românesc. Eu spun: se cuvine să ne spălăm pe mîini, iar anonimul indignat sare în sus. Cum? Cînd Maiorescu atacă forma fără fond, vrei să mă spăl pe mînă, d-ta vrei să am mîinile curate numai după un secol de civilizaţie. (...) Nu mă spăl. Nu trebuie încă să mă spăl.“    

Avem aici, într-un fel, prelungirea culturală a unor stereotipuri păguboase, mai active astăzi decît oricînd în istoria noastră modernă. Cine nu a fost apostrofat măcar o dată de către semeni (sau nu a apostrofat el însuşi) pentru neinspirata comparaţie a României actuale cu standardele de civilizaţie apuseană. „Noi ne-am apărat militar pe cînd alţii construiau palate impunătoare“, „noi nu am avut colonii“, „noi am pierdut cincizeci de ani de evoluţie istorică“ reprezintă doar cîteva dintre lozincile asumate în luptă de vocea colectivă, dacă încerci, fie şi benign, minima critică socio-culturală prin metoda analogiei. Pentru unii dintre noi, orice recomandare de îmbunătăţire a calităţii sistemului comunitar, după modele euro-americane deja existente şi, mai ales, accesibile, este privită cu suspiciune şi reprimată cu încruntări teribile şi glas sugrumat. „Mîinile murdare“, descrise de Aristarc, nu sînt deocamdată spălate, întrucît acţiunea ar fi minată din interior de propria incompatibilitate istorică, generînd un lanţîntreg de inconsecvenţe fatale. Nu poţi cere încă rigoarea comportamentului public decent, fiindcă faptul ar periclita fiinţa naţională, nepregătită pentru o insurgenţă psiho-morală de asemenea anvergură.

Fiziologia călinesciană mi-a amintit şi o întîmplare din viaţa mea. În urmă cu mai multă vreme, pe cînd studiam la o universitate americană, un istoric pasionat de România (cu care eram prieten) m-a chemat într-o zi – copleşit de derută – în biroul său ticsit cu cărţi. Contactase o instituţie foarte importantă a statului român, prin intermediul unui intelectual cunoscut, aflat pe o poziţie oficială serioasă în interiorul ei, cu o ofertă extrem de generoasă, la care el – americanul – lucrase multă vreme. Dorea să realizeze istoria poporului român în documente, care ar fi urmat să apară la o prestigioasă editură din SUA, desigur, în limba engleză. Bunul samaritean cerea instituţiei cu nume pompos din România alcătuirea unei echipe de istorici şi traducători de înalt nivel profesional, care să facă munca într-un anumit număr de ani. În acea fatidică zi, istoricul primise reacţia instituţiei şi, în speţă, a intelectualului amintit. Ce conţinea misiva îngrijit computerizată şi cu en-tête impozant? Aţi ghicit, fără îndoială. Era prea devreme pentru ţărişoara din Balcani să se angajeze într-o asemenea aventură culturală şi academică. Prietenul meu ţinea hîrtia – de unde veneau, aidoma unui ecou lugubru, cuvintele: „Nu mă spăl. Nu trebuie încă să mă spăl“ – cu mînă moale şi mă privea descumpănit, neştiind ce să facă.

N-am putut să-l ajut, dar i-am răspuns oficialului, în gînd, ca şi Călinescu: „Nu te spăla şi pace!“  

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.