Scrisori din antichitate. Facem Pliniu?

5 mai 2020
Scrisori din antichitate  Facem Pliniu? jpeg

Ce bine e să-i scrii unui prieten, presupunînd că nu e împăratul, bineînțeles. Dacă e împăratul, atunci recitești scrisoarea de douăzeci de ori. La fiecare lectură, mai scoți o glumă și pui în loc o firitiseală. Rezultatul nu e grozav de amuzant, dar capul tău rămîne, pe termen lung, pe umeri, de departe locul lui preferat.

Corespondența amicală a lui Pliniu cel Tînăr cu Traian e cît se poate de birocratică, în mare parte a ei (Pliniu – un tip fără nici o îndoială merituos – era, de altfel, guvernator al provinciei Bithynia et Pontus, în Turcia de azi). Din loc în loc apar însă detalii năucitoare. În scrisoarea X, 74 e vorba despre un sclav, făcut cîndva prizonier de un aliat roxolan al lui Decebal și trimis de regele dac în dar regelui parților, Pacorus. (Că informația a fost uneori supralicitată ca să reiasă din ea gîndirea geostrategică internațională a lui Decebal, e altceva.) Poate mai important e acest pasaj din scrisoarea X, 37 către Traian (toate citatele sînt în traducerea Lianei Manolache, 1977): „Locuitorii din Nicomedia au cheltuit, stăpîne, 3.318.000 de sesterți pentru un apeduct care pînă astăzi nu a fost terminat, a fost părăsit și chiar s-a ruinat. Pentru un alt apeduct s-au mai cheltuit 200.000 de sesterți. Și acesta a fost părăsit și este nevoie de o nouă cheltuială, pentru ca aceia care au irosit degeaba atîția bani, să aibă apă“. Răspunsul lui Traian e sec, dar luminat: „Trebuie să te îngrijești să se aducă apa în orașul Nicomedia [...] Dar neapărat trebuie să cercetezi […dacă] nu cumva cei care au început lucrarea au și părăsit-o, împărțind banii între ei“.

Las pentru altădată scrisorile schimbate de cei doi referitoare la creștini. Discuția lor ar cere, ca orice discuție delicată, cărți grele, pe care acum nu le am la îndemînă. Spectaculoase sînt însă și scrisorile lui Pliniu către alți amici, și mai ales cele două în care povestește observațiile făcute în timpul erupției Vezuviului din 79 d.Hr. Avea atunci 18 ani și se afla la Misenum cu unchiul lui, mai cunoscutul Pliniu cel Bătrîn, care conducea flota. El citea Titus Livius, iar unchiul lui scria ceva, cînd află de apariția unui nor neobișnuit, ca un pin uriaș, cînd alb, cînd întunecat. „Ca om de știință, unchiul meu a considerat toate acestea foarte interesante și vrednice de a fi urmărite mai de aproape. Cere să i se pregătească o corabie liburnică. Îmi îngăduie să vin cu el, dacă vreau; i-am răspuns că prefer să scriu.” Corăbiile se umplu treptat de cenușă și pietre, dar ajung pînă la urmă la Stabiae, de unde refugiații nu pot fi salvați, dacă înțeleg corect scrisoarea, din cauza vîntului potrivnic. Naturalistul petrece noaptea acolo și abia dimineața încearcă să fugă, „punîndu-și perne în cap și legîndu-le cu cearșafuri, ca să se apere de ceea ce cădea de sus”, dar moare asfixiat (VI,16). Între timp, la Misenum, tînărul și mama sa se hotărăsc să fugă, din cauza cutremurelor: „mă uit înapoi: o pîclă densă se ridica în spatele nostru și venea după noi ca un torent revărsat pe pămînt“. În scrisoarea aceasta din urmă (VI, 19), adresată tot istoricului Tacitus, Pliniu încheie, cu orgoliul și ispita de a fi contemporan cu sfîrșitul lumii, amintindu-și că găsise „în gîndul că pier împreună cu toți și toate pier odată cu mine o tristă și totuși o mare consolare pentru condiția mea de muritor“.

Altor prieteni, Pliniu le poate scrie despre lucrurile cu adevărat importante, de exemplu despre arta sculpturilor vegetale. În villa lui din Toscana, are (V, 6) „poteci despărțite de tufe de merișor [...] dispuse în mii de forme, reprezentînd chiar litere uneori, litere care indică numele proprietarului sau al meșterului“ și „o peluză cu tufe de merișor reprezentînd animale sălbatice în luptă și [...] arbori pitici pe care mîna omului îi împiedică să crească“. (În II, 17 vorbește de villa din Laurentum, unde are „un turn cu o odaie de unde se vede soarele și cînd răsare și cînd apune“ și o „sală pentru jocul mingea“.) Bineînțeles, politica nu lipsește, cu observații ca din memoriile lui Argetoianu, de pildă, în scrisoarea IV, 25, despre dezavantajele votului secret: „la ultimele comiții, în unele buletine de vot s-au găsit multe glume și chiar greu de reprodus“. Intim legate de politică, cum știu toți teoreticienii puterii imperiale, sînt și distracțiile publice, ai căror fiori josnici însă Pliniu nu reușește să-i încerce: (IX, 6) „mă surprinde că atîtea mii de oameni doresc să tot vadă, ca niște copii, cai alergînd și oameni conducînd carele. Dacă ar fi atrași măcar de iuțeala cailor sau de iscusința oamenilor care îi mînă, ar mai fi o explicație: dar îi interesează culoarea, culoarea le place“. Culoarea desemnează aici, desigur, una sau alta dintre facțiunile care concurau – verzii, roșii etc. Pliniu ne recomandă, adică, să gustăm armonia sportului, nu să ne ieșim din minți cînd echipa noastră favorită cîștigă sau pierde. Iar eu voi urma pe deplin acest sfat cînd voi avea măcar o villa în Toscana.

Punctul sensibil al lui Pliniu erau, evident, poeziile lui. Iar acest violon d’Ingres ne duce tocmai la Lyon: „nu credeam că la Lugdunum există librari, de aceea bucuria mea a fost cu atît mai mare aflînd din scrisoarea ta că micile mele cărți se găsesc acolo spre vînzare“ (IX, 11). În fine, o foarte scurtă misivă e adresată scumpei sale Calpurnia: „Îmi scrii că absența mea nu este o suferință neînsemnată pentru tine și că singura mîngîiere este că în locul meu ai scrierile mele, pe care adeseori le așezi chiar acolo unde am stat eu. Mă bucur că îmi simți lipsa, mă bucură și felul cum înțelegi să-ți găsești mîngîierea“ (VI, 7). E remarcabil că un om cu atîtea responsabilități, cu atîtea griji, cu atîtea decizii importante de luat ca Pliniu putea găsi timp să fie și atît de plin de el.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: wikimedia commons

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.