Science-fiction à l’ancienne (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
Science fiction à l’ancienne (I) jpeg

Antichitatea are cîțiva ironiști de primă mînă, al căror staroste e Aristofan și al căror jeune turc (de limbă greacă) e Lucian din Samosata. Abia Renașterea recuperează integral registrul spiritual al ironiei și cînd o face, prin Erasmus, este tocmai datorită frecventării lui Lucian. Am recitit de curînd Istoria adevărată, un fel de parodie turbonucleară a Odiseii, scrisă acum 1800 de ani.

Formal, cel mai mult contează că Lucian e primul autor de literatură științifico-fantastică. Călătoria pe Lună descrisă de el devine un compendiu de artă militară la nivel galactic, dar și o etnografie a locuitorilor corpurilor cerești. (Asta din urmă nu era ceva nou. De la pitagoreici încolo se răspîndește ideea unei Luni populate; Seneca pomenește pe unii stoici care credeau că și Soarele este populat.)

Luna și Soarele se află în război deoarece Luna intenționa să-și trimită săracii să fondeze o colonie pe Venus. Vedem la lucru un fel de păianjeni mai mari ca insulele Ciclade, care construiesc punți între Lună și Luceafăr, pe care se instalează armata selenită. Mai tîrziu, Imperiul Solar învingător ridică un zid care să împiedice razele Soarelui să mai ajungă la Lună. (Deja Tales și Anaximene știau că lumina Lunii vine de la Soare.) Tratatul de pace dintre helioți și seleniți stabilește apoi că noua colonie de pe Luceafăr va fi fondată în comun. Textul tratatului e parodiat după cel încheiat cîndva între Atena și Sparta, așa cum e redat de Tucidide, al cărui stil înalt Lucian îl folosește adesea în bășcălie.

În Istoria adevărată, Luna e deci un fel de Pămînt mai mic, cu clase sociale, politici imperialiste și războaie. Acolo, bogații se îmbracă în sticlă, săracii în bronz; bogații au multe seturi de ochi, săracii trebuie să împrumute; bogații au penis prostetic de fildeș, săracii, de lemn. Cupe speciale transformă aerul în apă. Pe Lună mai există puțuri în care cobori ca să auzi tot ce se vorbește pe Pămînt și, dacă te uiți într-o oglindă, vezi tot ce se petrece acolo. (Nu e clar dacă aceste puțuri sînt legate de craterele lunare, care altminteri, în doctrina pitagoreică, erau considerate a fi reflecții ale oceanelor de pe Pămînt în oglinda Lunii.) Lucian mai consemnează că, pe Lună, un bărbat e considerat frumos doar dacă e chel. Observația asta ne dă probabil și ceva informații asupra situației capilare a lui Lucian. Cît despre femei, pe Lună nu există așa ceva. Există însă „dendriți“, bărbați găsiți în ghindele uriașe ale unui copac falic, crescut el însuși prin plantarea unui testicul. E un detaliu care nu face din Lucian un arbitru al eleganței, dar contează: la 1500, Istoria… lui apăruse deja în patru traduceri latinești. Lumea bună a Renașterii consuma de toate.

Ar fi trebuit să spun de la început că toată Istoria adevărată este concepută de Lucian ca un tur de forță al minciunilor. El chiar așa începe, declarînd că va povesti lucruri care nu există și nu au cum să existe, luînd peste picior poveștile cu popoare stranii din Herodot sau Ctesias. Pe cei doi Lucian îi regăsește, cîteva pagini mai tîrziu, în bolgia cea mai de jos a Infernului, ocazie cu care se felicită că nu a spus niciodată minciuni, caz în care l-ar fi putut paște o soartă similară. Dar ținta ironiilor lui sînt și filozofii, teologii și retorii (și acei autori moderni de SF pentru care o lume extraterestră se confecționează rapid umflînd-o puțin pe‑a noastră cu o pompă sau schimbînd capetele animalelor între ele). Apropo de născociri: pasaje întregi din Istoria… lui Lucian au fost încorporate ca atare în Aventurile baronului Münchhausen.

Se poate scrie mult despre episodul călătoriei pe Lună, extrem de rar în literatura antică (culmea e că tot Lucian mai scrisese despre așa ceva, acolo însă într-o cheie mai degrabă moralistă decît de anticipație). Dar Istoria… este de fapt povestea unei mult mai lungi călătorii, pornite prin strîmtoarea Gibraltar spre vest, cuprinzînd și alte anti-Pămînturi și spații interemediare. Mai notez aici o întîmplare pentru uzul oenologilor (oameni extraordinari). Pe chiar prima insulă unde Lucian și tovarășii săi sînt aruncați de furtună, ei găsesc o podgorie cum alta nu e: din fiecare butuc creștea un trup nespus de frumos de femeie, ale cărei degete și al cărei păr deveneau coarde pline de struguri. Văzînd grupul de turiști îmbrăcați de scandal, aceste doamne prerafaelite cu apucături vegetale i-au salutat și le-au vorbit în limbile lidienilor și indienilor, dar majoritatea – ce să vezi – în grecește. Apoi i‑au sărutat pe gură, îmbătîndu-i, notează rebusistul nostru; ceremonia de bun-venit continuă, firesc, cu un moment sexual, la capătul căruia cîțiva din tovarășii lui Lucian se regăsesc încurcați definitiv cu tinerele respective, prefăcîndu-se la rîndul lor, pe jumătate, în viță-de-vie. Pasajul de dragoste campestră/psihedelică amintește iconografic – asta îl și inspirase poate pe Lucian – de scenele în care, în artă, Dafne, nimfa pe care o stalkărea Apollo, se transformă în laur. Aș adăuga aici că arheologia viței-de-vie în România are mult de lucru. Soiurile de struguri care creșteau aici în antichitate sînt încă insuficient definite academic.

Eroul lui Lucian, un fel de Gulliver cu Voltaire în rucsac, își continuă călătoria săptămîna viitoare. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: Moon, de Johannes Hevelius

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.