Schengen – un pod prea îndepărtat?

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
Ce a făcut şi ce n a făcut Sorin Oprescu jpeg

Pe seama atentatelor de la Paris au fost destui care s-au înghesuit să-şi promoveze propriile interese, idei mai vechi şi chiar obsesii. Pare a fi şi cazul propunerii de suspendare a Tratatului Schengen şi de reinstaurare a controalelor la frontierele naţionale.

Actul terorist împotriva celor de la Charlie Hebdo n-a avut nimic de-a face cu lipsa controalelor la frontierele naţionale ale statelor Schengen. Cei trei terorişti erau chiar din Franţa, crescuţi acolo. Cu toţii au fost „neutralizaţi“ pe teritoriul francez, deci nu se poate spune că s-au folosit de spaţiul Schengen pentru a fugi în altă ţară şi că lipsa controalelor la frontiere ar fi putut îngreuna prinderea lor. Un alt cetăţean francez, suspectat că ar fi fost un complice al celor trei, fusese arestat în Bulgaria pe data de 1 ianuarie pentru că încerca să ajungă în Siria.

Deci, nici lipsa şi nici existenţa frontierelor n-au constituit o piedică. Informaţia că unul dintre cei doi fraţi a călătorit în Yemen, de unde s-ar fi întors antrenat şi îndoctrinat, iarăşi nu are vreo legătură cu spaţiul Schengen, ci mai degrabă cu controlul la frontierele externe ale acestuia şi cu listele de pasageri ale avioanelor. De altfel, într-o primă reuniune de urgenţă, miniştrii de interne ai UE au remarcat importanţa controalelor la frontierele externe ale Schengen şi au constatat că pentru situaţia actuală nu se poate aplica legislaţia care, în anumite cazuri, permite reinstaurarea controlului temporar la unele frontiere din interiorul spaţiului Schengen.

Că Marine Le Pen cere reinstaurarea acestui control nu e surprinzător. Dar e de constatat că şi premierul Spaniei şi-a făcut auzită dorinţa în acest sens. Şi Belgia a cerut ceva similar. Aceste cereri par a nu fi altceva decît, aşa cum spuneam, încercări de promovare a unor idei politice, pe fondul creat de atentatele de la Paris.

În condiţiile astea, e de presupus că dosarul integrării României şi Bulgariei în spaţiului Schengen nu are şanse să fie dezgropat prea curînd. Dar nici înainte de atentate, semnalele de prin Europa nu erau prea încurajatoare în acest sens. Chiar la începutul anului, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, a declarat că România nu va adera la Schengen în 2015, şi că alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte nu înseamnă că situaţia politică din ţară se va schimba în mod fundamental.

De mult timp, problema asta nu pare a mai fi de natură tehnică. E politică. Pe scurt, europenii nu ne vor în Schengen. Li se pare că asta le-ar aduce noi probleme. De obicei, în situaţii tensionate, străinii, nou-veniţii nu sînt bine văzuţi.

Ne putem considera nedreptăţiţi, pentru că, în ciuda sărăciei şi a problemelor pe care le are, România continuă să fie o ţară ataşată în mod serios de valorile europene. Lăsînd la o parte corupţia, cu care justiţia a dovedit că se poate lupta eficient, ar trebui să ne amintim că, la ultimele alegeri comunitare, electoratul român nu a mai trimis în Parlamentul European nici măcar un singur membru al vreunui partid extremist (foştii combatanţi ultranaţionalişti români din forumul de la Strasbourg sînt: unul ca şi dispărut, şi celălalt – la puşcărie). Asta spre deosebire de ce se întîmplă în mai marile şi mai micile puteri europene, unde, ne amintim, s-au înregistrat nişte rezultate de-a dreptul incredibile. În Marea Britanie, UKIP a fost nici mai mult, nici mai puţin decît pe primul loc, în Franţa a cîştigat Frontul Naţional, în Grecia – mişcarea de extremă stînga Syriza a fost tot pe primul loc, în Italia – Mişcarea de Cinci Stele a lui Beppe Grillo a ieşit pe locul al doilea, Spania a trimis şi ea în Parlamentul European, pentru prima dată în istorie, cinci membri ai partidului de extremă stînga Podemos, iar electoratul german, tot în premieră, a furnizat un mandat pentru un membru al partidului neo-nazist NPD. În Olanda, partidul lui Gert Wilders, cel care aduce la înfăţişare cu Vadim Tudor al nostru, a înregistrat scorul de 12%, ceea ce, în cazul lui, a fost perceput ca o scădere. De asemenea, partidul de extremă dreapta Jobbik din Ungaria a ieşit al doilea, după Fidesz-ul lui Viktor Orbán, aflat la putere, şi pe care senatorul american McCain nu a ezitat să-l numească „neo-fascist“.

Adică, Ungaria, aflată la marginea democraţiei sau la marginea dictaturii, se bucură bine mersi de avantajele Tratatului Schengen. România şi Bulgaria – nu. Culmea e că, din punct de vedere politic, cel puţin, în acest moment, în mare vorbind, românii au ajuns să pară mai europeni decît vechii membri ai UE. Sau poate vechile valori europene sînt deja depăşite? Oricum, nu e cazul să ne simţim frustraţi. Soluţia stă în ce vom face în continuare în România şi în abilitatea şi perseverenţa diplomaţilor şi a reprezentanţilor noştri de a-i convinge pe occidentali că, deşi săraci şi vai de capul nostru, sîntem OK şi la cap, şi la graniţe. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

calarasi chiciu
Debitul Dunării, în creștere în următoarele zile. Care este regimul hidrologic pe râurile din țară
Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va creşte, până la finalul săptămânii viitoare, la valoarea de 4.800 metri cubi pe secundă (mc/s), peste media multianuală a lunii octombrie, de 3.850 mc/s.
rugby foto shutterstock
România U18, spulberată de Spania la rugby: Europeanul a început cu un coșmar pentru noi
La seniori, „Stejarii“ se pregătesc pentru Mondialul din 2023. Din păcate, din spate pare că vine o generație foarte slabă.
Papa Francisc şi Vladimir Putin
Papa Francisc îi cere lui Vladimir Putin să pună capăt „spiralei de violență” în Ucraina
Papa Francisc i-a solicitat, duminică, președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt „spiralei de violență” în Ucraina.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.