S─ân─âtatea din bucate?

Publicat în Dilema Veche nr. 630 din 17-23 martie 2016
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Tr─âim ├«n plin asalt al recomand─ârilor despre ce e bine ┼či ce e r─âu s─â m├«nc─âm. Fenomenul a ├«nceput s─â se manifeste la pu┼úin timp dup─â c─âderea comunismului. Printre primele asemenea sfaturi auzite de pe la prieteni a fost cel cu salata verde: s-o rupi cu m├«na, s─â n-o tai cu cu┼úitul, fiindc─â atunci c├«nd treci cu metalul prin ea apar nu ┼čtiu ce fel de procese de oxidare nes─ân─âtoase. Ruperea ei cu m├«na a devenit un fel de ritual pentru mul┼úi dintre noi. Mi-amintesc ┼či momentul c├«nd am b─âut prima oar─â suc de kiwi, fascinant de verde, ├«nainte s─â ┼čtiu cum arat─â fructul. C├«nd a ap─ârut ┼či fructul, s-a spus c─â ar fi unul dintre cele mai s─ân─âtoase, plin de vitamina C ┼či de alte substan┼úe extraordinare pentru corpul omenesc. N-am motive s─â m─â ├«ndoiesc. Ulterior, am aflat ├«ns─â c─â sucul acela verde, al─âturi de toate sucurile de acela┼či gen, era ceva dac─â nu toxic, ├«n orice caz nerecomandabil.

├Än jurul nostru, ├«n ultimii 26 de ani, alimentele s-au schimbat, gusturile s├«nt altele, ritmul vie┼úii ┼či nevoile noastre s├«nt diferite. Kiwi a fost urmat de broccoli, ├«nv─âluit la r├«ndul lui ├«ntr-o ├«ntreag─â aur─â de beneficii pe care nimeni nu s-a g├«ndit vreodat─â s─â le caute la conopid─â. La fel s-a ├«nt├«mplat ┼či cu zucchini, fratele mai occidental al dovlecelului. Avocado ne-a uimit cu numele straniu. Ne-am a┼čteptat s─â apar─â ┼či procurado. C├«nd au ap─ârut rodiile, celebrele fructe pe care genera┼úia mea le ┼čtia doar din pove┼čtile orientale, a fost lansat─â ┼či ideea c─â, atunci c├«nd te confrun┼úi cu vreo sl─âbiciune fizic─â, ele s├«nt, ne├«ndoielnic, remediul cel mai rapid.

Au urmat alte minuni, fructe, legume ┼či condimente ├«n num─âr nesf├«r┼čit. De unele auzisem din c─âr┼úi, numele ├«mi erau cunoscute: fructul pasiunii (etichet─â pe care de-a lungul timpului am v─âzut-o prin magazine aplicat─â la fructe total diferite), papaya, mango, ghimbir, enibahar, turmeric, ┼čofran. De altele n-auzisem niciodat─â: fenicul, carciofi, goji, chia, quinoa, graviola, tonka. De altfel, ├«n ultimele decenii, diversificarea asta s-a petrecut ├«n mai toate ┼ú─ârile din Europa.

Una din cele mai recente mode e cea a semin┼úelor de chia ┼či de quinoa. S├«nt de-a dreptul fade, dar se spune c─â au ni┼čte calit─â┼úi incredibile. S├«nt pe primele locuri ├«n topurile superfoods. Quinoa, se spune, era ceva de-a dreptul venerat de-a lungul secolelor, de c─âtre b─â┼čtina┼čii din America de Sud. Noi am aflat ceva mai de cur├«nd. ├Än fine, e minunat s─â tr─âie┼čti ├«ntr-o lume ├«n care se pot g─âsi toate astea, dar e ┼či cam ciudat s─â afli, la fiecare nou─â apari┼úie, c─â nu e doar un simplu aliment, ci ┼či un leac extraordinar care vindec─â o mul┼úime de boli, chiar ┼či cancerul.

Dar nici cu informa┼úiile despre legume foarte cunoscute nu ne mai descurc─âm prea u┼čor. Am auzit acum c├«┼úiva ani c─â noul ÔÇ×soiÔÇť de ro┼čii ap─ârut pe pia┼ú─â, ÔÇ×cu mo┼úÔÇť, nu e bun, fiindc─â ┼úuguiul acela e semn c─â le-a fost stimulat─â cre┼čterea cu ni┼čte chimicale ├«n exces, ceea ce nu e tocmai s─ân─âtos. Ei bine, anul trecut un amic a cultivat el ├«nsu┼či ni┼čte ro┼čii. Nu le-a stimulat cu nimic ┼či nu le-a stropit cu nimic, l─âs├«ndu-le expuse tuturor bolilor ┼či d─âun─âtorilor. Am fost martor la modul lor de cre┼čtere, nu bio, nu eco, ci de-a dreptul s─âlbatic. Ei bine, de┼či p├«n─â la vremea culesului n-au sc─âpat ├«ntregi dec├«t c├«teva, am descoperit ├«mpreun─â uimi┼úi c─â aveau un mic mo┼ú. Ce s─â mai crezi?

├Än sf├«r┼čit, se pare c─â nici unele din vechile vorbe nu mai s├«nt valabile. C├«nd eram copil se spunea ÔÇ×Un m─âr ├«nainte de culcare, un doctor pe ziÔÇť. P─ârea logic. Acum, ideea de a m├«nca fructe seara e dezavuat─â tot mai tare. Fructele fermenteaz─â ├«n burt─â ├«n timpul somnului, ceea ce nu e ├«n regul─â, se spune. ┼×i iar─â┼či, pare logic. Dar cic─â nici dup─â mas─â nu e bine s─â m─ân├«nci fructe. Potrivit preceptelor populare ├«n medii selecte, ele ar fi bine s─â fie m├«ncate diminea┼úa, pe burta goal─â. Tot a┼ča, nici salatele nu se mai m─ân├«nc─â al─âturi de friptur─â la felul al doilea, ca odinioar─â, ci ├«nainte, ca aperitiv. Ba, mai nou, am auzit ┼či dr─âcia c─â p├«n─â ┼či dulcele ar trebui m├«ncat ├«nainte de felurile principale. ├Än orice caz, dulcele, s─âratul ┼či gr─âsimile ├«n exces continu─â s─â fie d─âun─âtoare, a┼ča cum spune ┼či reclama. Asta nu s-a schimbat. Nu s-a schimbat, cred, nici str─âvechea idee: ÔÇ×Ou─â diminea┼úa pentru tine, la pr├«nz pentru prieteni ┼či seara pentru du┼čmaniÔÇť.

Dar tot mai multe teorii de pe vremea bunicilor intr─â ├«n contradic┼úie cu cele de ast─âzi. ├Än unele cazuri, lucrurile s├«nt de-a dreptul r─âsturnate. Despre ceaiul negru se spunea odat─â c─â nu provoac─â insomnie nici chiar b─âut seara, pentru c─â efectul teinei e anihilat de o alt─â substan┼ú─â pe care ceaiul o con┼úine. Apoi, bazat cic─â pe cercet─âri ┼čtiin┼úifice, s-a revenit la ideea c─â, totu┼či, ceaiul negru te agit─â. Ulterior ├«ns─â, un alt studiu a demonstrat c─â nici vorb─â ┼či c─â po┼úi s─â-l bei ┼či ├«nainte de culcare. Nu mai ┼čtii ce e valabil. Dar, apropo de ceai, unii zic c─â, dec├«t s─â-i pui zah─âr, mai bine ├«l ├«ndulce┼čti cu o linguri┼ú─â de miere. Al┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â mierea ├«nc─âlzit─â la peste 40 de grade ├«┼či pierde din propriet─â┼úi (ba chiar devine toxic─â?). Solu┼úia ar fi atunci s─â pui mierea dup─â ce s-a r─âcit ceaiul, s─â te str─âduie┼čti s-o amesteci la rece ┼či apoi s─â bei ceaiul rece. Dar lumea devine prea complicat─â a┼ča.

Nu m─â pricep absolut deloc la nutri┼úie sau chimie alimentar─â. Am ├«ns─â o oarecare memorie ├«n ceea ce prive┼čte percep┼úia public─â a unor mesaje ┼či idei din domeniu. ┼×i m─â tem c─â istoria tr─âit─â a ideilor privind alimenta┼úia e diferit─â de ┼čtiin┼úele amintite. Asta e probabil ┼či marea noastr─â problem─â. Oricum, ├«n general, a┼č constata c─â un fel de lege a lui Murphy (sau a ÔÇ×porc─âriei universaleÔÇť) ar putea spune c─â m├«nc─ârurile s├«nt cu at├«t mai nes─ân─âtoase cu c├«t s├«nt mai gustoase ┼či viceversa. Nu s├«nt absolut sigur. Dac─â vre┼úi ceva absolut sigur, v─â pot spune vorba aceea potrivit c─âreia via┼úa d─âuneaz─â grav s─ân─ât─â┼úii ┼či ├«n cele din urm─â duce la deces.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.