Sălcii, stuf, peşte, păsăret

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sînt unul dintre cei care au copilărit pe lîngă bălţile Negoiului. Negoiul este un sat la baza Doljului, cum cobori prin Băileşti spre marginea de jos a hărţii. Pe şoseaua naţională ce merge paralel cu Dunărea, satul Negoi e reperabil exact între Catane (la Est) şi Rast (la Vest). În acest caz, în Sudul Olteniei, Estul şi Vestul sînt concepte stranii; între Estul Negoiului şi Vestul său nu e mare diferenţă; pe-aici, graniţele unui sat sînt garduri de sîrmă, boscheţi şi coceni de floarea soarelui legaţi, împrejmuind locuinţe mărginaşe modeste, dintre care nu puţine-s ale unor romi a căror bătătură pare-a fi arsă. Cu tot discursul egalitar abundent, regimul comunist a schimbat prea puţin graniţele unui (de fapt, oricărui) sat doljean: casele mai bune - vechi, chiabureşti sau din '50-'70 - se află pe linia bisericii, a fostului castel boieresc şi a monumentului din centru dedicat victimelor Marelui Răzbel; abia tîrziu în anii '80, odată cu depopularea cronică, familii răzleţe de romi au ajuns în case la şosea sau pe uliţe mai centrale - astfel încît azi nu-i foarte greu să găseşti pensionari fără dinţi în gură care (fără argumente, incoerenţi şi incorecţi politic) regretă vremuri incerte din trecutul recent. În aceste zile, satul Negoi a atins o culme a celebrităţii: alături de Catane şi Rast, el a fost unul dintre cele mai afectate de revărsarea Dunării. Lucru de negîndit vreodată înainte, în toată istoria sa, Negoiul a ajuns pe burtiera televiziunilor - prin cei (la ora la care scriu) 250 de săteni ridicaţi de jandarmi din casele lor cu apa ajunsă la geam. Ca unul care păstrează în minte ceva din parfumul, topografia şi misterul locurilor, mă consider dator cu o ipoteză. Dunărea este la 4 kilometri de marginea de Sud a Negoiului; din întîmplare (dar ce mai e întîmplare în lumea noastră?), bunicii paterni au locuit pînă la moarte pe această muchie de jos a României rurale; din prispa lor - nu foarte înaltă - se vedea, ca prin ceaţă, digul Dunării, zimţat de un şir de plopi de nedistins unul cîte unul, dar care, împreună, formau un tiv pe verticală al graniţei, dincolo de care se întindeau Dunărea, apoi Bulgaria, apoi alte minuni ale lumii. Cei 4 kilometri dintre sat şi fluviu erau marcaţi de un drum rău de tot - pămînt bătut, muşcat de ploi şi tractoare, cleios toamna şi foarte prăfos vara. În copilăria mea, de-a lungul acestui drum - mai către digul Dunării - am prins încă un paradis verde de stuf, greieri, sălcii bătrîne şi găunoase, ochiuri de apă în care săreau peşti şi orr-rrăc-ăiau broscoi, cu păsăret tînăr. şi neliniştit (de la tenebroasele bufniţe şi pînă la nişte bîtlani albi, aristocratici, cu picioare lungi, ceva între barză şi egretă). Aceste ochiuri erau resturile bălţilor de-altădată ale Sudului oltean, care se întindeau de la Corabia spre Bechet, Bistreţ, pînă la Poiana Mare, Cetate şi Calafat; bălţi revolute, trăind în poveşti semi-mitice ale bunicilor, întinderi de apă care, odată venit comunismul, au fost secate şi transformate în lanuri de porumb. Fără mare succes, totuşi. Oamenii cu ceva cunoştinţe spun că bălţile d'antărţ se formaseră în mici depresiuni poduite natural cu marnă argiloasă sau cu argilă greu permeabilă, din care motiv apa, adunată din ploi sau din revărsările anuale ale Dunării, ţinea pe loc pînă în primăvara viitoare, cînd noi ploi şi noi revărsări restabileau nivelul - şi tot aşa. Agricultura socialistă a putut seca bălţile, dar nu a putut schimba structura pămînturilor. Tot în copilăria mea, de-a lungul acestui drum, pe lîngă sălcii, pe lîngă bălţi, mergeau - mai toată vara şi obligatoriu de fiecare 23 august! - tinerii la Dunăre. În anii mai ploioşi, în urma acestor peripluri estivale, răzbăteau dinspre lăstărişurile Dunării pînă în sat ştiri (id est bîrfe) zemoase: cum că al lui cutare a fost văzut cum o pipăia pe a lui cutare ş.a.m.d. În anii mai uscaţi, Dunărea - mai scăzută - curgea mai repede, iar uneori lua cu ea, spre jalea unor familii, unul sau doi înotători mai inabili. Desigur, erau şi ani în care unii se pipăiau, iar alţii se înecau - ce vreţi, nu-i vorba de extreme, ci doar de marele ciclu al vieţii. Resturi ale marilor bălţi de altădată - din care, fără exagerare, se scoteau peste an care de peşte (de unde credinţa profund oltenească după care peştele şi brînza ar fi pomana săracului!) -, ochiurile de apă de pe drumul dintre Negoi şi Dunăre au rezistat pînă pe la începutul anilor '90. Desecărilor comuniste le-a urmat anarhia postcomunistă. Canalele de irigaţii - cîte erau - au fost jefuite de dalele de ciment şi ţevile de aluminiu, sălciile au fost tăiate, vîndute şi puse pe foc, fîntînile de lîngă drum au secat, necurăţate. Nu-s din cale-afară de paseist, n-am etatea proprie lamentaţiilor de pe vremea mea, nu mai am nici bunici (ei, ca şi negoienii vremii lor, s-au retras în cimitir), nu mă pricep la hidrologie, încălzire globală etc., ci doar trăiesc cu impresia - privind la TV - că în Sud marile bălţi ale Olteniei trag să se refacă, în ciuda oamenilor şi împotriva lor dacă-i cazul, acolo unde sute (mii?) de ani au dat locului sălcii, stuf, peşte şi păsăret.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Motanul-vedetă de pe Muntele Ceahlău. Portocală cutreieră cabanele la 2.000 metri altitudine. „E mai tare decât caprele negre“ FOTO
Portocală, un motan botezat de turiști cu acest nume după culoarea blănii, pare că-i la el acasă pe Muntele Ceahlău, fiind întâlnit prin preajma cabanelor.
image
Pacostea care a terorizat Parisul și New York-ul „se mută” la București. „A fost un chin până au scăpat de ele”
Piața imobiliară dă semne de declin în București și în marile orașe ale țării. Pe lângă prețurile imense și problemele cauzate de lipsa finanțării bancare, cei care vor să-și cumpere un apartament riscă să se confrunte și cu o nouă problemă, greu de imaginat până de curând
image
Hagi „fierbe“: Ianis, amenințat cu excluderea de la Euro 2024! Declarațiile care nasc o situație explozivă
Selecționerul Edward Iordănescu e „mut“ după calificarea la Campionatul European. În schimb, tatăl său tocmai l-a băgat într-o situație delicată, nominalizând jucătorii care n-ar merita să fie la turneul final, date fiind situațiile lor actuale la echipele de club.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.