Șah și politică
Din cînd în cînd, Bucureștiul are noroc de evenimente peste nivelul obișnuit al unei prăfuite capitale de pe malurile Dîmboviței. Sînt festivaluri sau competiții care ne fac să ne simțim spectatori într-o ligă superioară, într-un aer tare pe care destui dintre noi și-ar dori să-l respire mult mai des. Din această rară categorie face parte și una dintre etapele turneului de șah Grand Chess Tour, fondat de Garry Kasparov, sponsorizat și bine organizat la noi de Superbet, o competiție care încă se desfășoară zilele acestea la hotelul Sheraton. La ea participă cei mai buni doi șahiști români ai momentului, dar și 8 din primii 12 șahiști ai lumii. Adică elita șahului mondial, așa cum nu știu să mai fi văzut Bucureștiul vreodată. Garry Kasparov nu mai are nevoie de vreo prezentare, fiind cel mai tînăr șahist care a cîștigat vreodată Campionatul Mondial (la 22 de ani, în 1985) și apoi a rămas cel mai bun din lume, timp de peste 20 de ani, un motiv suficient pentru a fi considerat de mulți specialiști drept cel mai mare șahist din toate timpurile. El însuși spune despre el că e ultimul campion mondial din epoca în care, pe planetă, oamenii erau stăpînii acestui joc. Acum supremația o au mașinile, iar prima lor victorie importantă a fost chiar cea din al doilea mare meci dintre Deep Blue și Kasparov, din 1997. Campionul a scris ulterior că „Puțini oameni din lume știu mai bine decît mine ce înseamnă ca munca de-o viață să-ți fie amenințată de o mașină”. De atunci computerele au fost perfecționate continuu și, după cum spune Kasparov, diferența dintre actualul campion mondial Magnus Carlsen și un motor puternic de șah pe computer e ca aceea dintre Usain Bolt și un Ferrari. Retras din competiții, Kasparov păstorește astăzi promovarea șahului și, cum știm, face opoziție de la distanță regimului Putin.
La ceremonia de deschidere a turneului, Kasparov n-a încercat, asemeni multor politicieni, să se eschiveze și să pretindă că, dacă e un turneu de șah, nu răspunde decît la întrebări ce privesc șahul. Nu, el a spus lucrurilor pe nume, fără ocolișuri diplomatice, afirmînd dintru început că nu știe nimic despre „președintele Putin”, dar că știe despre „dictatorul rus”. A explicat tranșant că „dacă îi spui președinte, îi dai mai multă credibilitate în sistemul politic fals folosit în Rusia”. Declarațiile lui au amintit de partidele sale de șah, pline de curaj, vigoare și creativitate.
N-a ezitat să-i critice nici pe liderii „lumii libere” pentru lipsa de fermitate de care dau dovadă în relațiile cu Rusia. Aceasta e o idee dezvoltată pe larg și în cartea sa publicată în urmă cu cîțiva ani, Vine iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere. La București, Kasparov a spus despre Germania că e foarte mulțumită doar cu sancțiunile impuse de Statele Unite, în vreme ce despre președintele Franței a remarcat că vorbește despre o nouă relație cu Rusia, ceea ce, crede Kasparov, e cît se poate de convenabil din perspectiva lui Vladimir Putin. Despre președintele Biden, Kasparov atrage atenția că și-a declarat intenția să „discute” cu Putin privind securitatea cibernetică. „Eu nu doresc ca Statele Unite să discute cu Putin despre aceste infracțiuni, eu vreau să acționeze și să oprească asemenea lucruri.”
În privința șahului, întrebat dacă ar trebui să fie inclus printre sporturile olimpice, a răspuns la fel de direct că, personal, nu-i pasă de așa ceva, că șahul își are propria popularitate și că promovarea cea mai bună se face prin evenimente asemeni celui actual de la București. „Ce să joci într-un colț întunecat la o Olimpiadă de iarnă sau de vară, între alte sporturi precum boxul și curlingul, spun asta pentru că, din punct de vederea alfabetic, chess (șahul) acolo și-ar avea locul…”
La evenimentul de deschidere a Grand Chess Tour, neobositul fost campion mondial a dat și un simultan la 20 de mese. Jucătorii au fost, în general, mici campioni, copii și juniori înscriși la cluburi de șah, dar și primarul Capitalei, primărița sectorului 1 și fostul arbitru Ion Crăciunescu. Am urmărit puțin partidele, gîndindu-mă că voi avea ocazia să dau amănunte despre cum i-a făcut Kasparov praf pe aceștia din urmă. Cu Nicușor Dan s-a intrat în partida spaniolă, dar după cîteva mutări, primarul a trebuit să plece. Probabil, probleme cu apa caldă din București. Locul lui a fost luat de un copil. Apoi, însuși Kasparov a lăsat locul marilor maeștri internaționali care erau prezenți la turneu și care au preluat pe rînd simultanul. După o deschidere centrală, Clotilde Armand a părăsit și ea masa de joc. Probleme cu gunoaiele din sector. Singurul adult care a continuat netulburat a fost Ion Crăciunescu. După nu foarte multe mutări am observat însă că deja avea o tură mai puțin pe tablă.
Nu știu cine va cîștiga turneul, dar sper ca presa să-și facă treaba și să informeze cît mai în amănunt, mai ales că sezonul de fotbal s-a terminat. Slavă Domnului că și pandemia dă semne că începe să ne ierte, iar asemenea competiții încep să fie posibile.
