Să te pui cu infractorii?

Publicat în Dilema Veche nr. 625 din 11-17 februarie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

Agresiunea unui individ fioros asupra unei fete de 21 de ani de la Salvamont, într-un bar din staţiunea Straja, a produs valuri de indignare pe reţelele de socializare şi în mass-media. Faptele, aşa cum au fost prezentate la ştiri, însoţite şi de imaginile captate de o cameră de supraveghere, sînt destul de clare, şocante şi, probabil, deja bine cunoscute de multă lume. Atacatorul, un fost puşcăriaş cu antecedente similare, a lovit cu bestialitate o fată care se apropiase de masa lui să i spună ceva, nu mai contează ce. Martor la incident ar fi fost şi un jandarm montan care n-a intervenit în momentul agresiunii, aşa cum l-ar fi obligat nu doar bunul-simţ, ci şi regulile stricte ale ocupaţiei sale. Dar prin mass-media şi pe reţelele de socializare s-au răspîndit imediat şi eternele comentarii despre lipsa de solidaritate a oamenilor. Din cele relatate despre incident însă, dincolo de neintervenţia de moment a jandarmului (care stătea la masă cu infractorul), nu se poate spune că oamenii ar fi fost pasivi. I-au dat imediat ajutor victimei (inclusiv jandarmul), au anunţat Poliţia şi în cele din urmă, datorită lor, agresorul a fost arestat. Unii par totuşi să sufere că lumea n-a sărit imediat să-l imobilizeze pe netrebnic, să-l pedepsească pe loc.

Ei bine, poate că oamenii au văzut prea multe filme americane cu eroi care intervin salvator la momentul potrivit, făcînd dreptate. Şi, prin comparaţie, comentatorii noştri de pe margine (care probabil că se visează adesea eroi) se simt îndreptăţiţi ca, atunci cînd aud de întîmplări de genul celei din barul de la Straja, să recurgă nemulţumiţi la obişnuitele clişee cu pasivitatea românilor şi cu ideea că la noi poţi păţi orice în public, fără ca lumea să intervină. Mai adaugă şi vorba ca la noi la nimenea… Cred că aici intrăm într-o problemă mai generală. Cum să intervii într-o astfel de situaţie? Să faci pe eroul şi să rişti s-o încasezi la rîndul tău (poate şi fără vreun rezultat în respectiva cauză)? Să te retragi consolîndu-te cu argumente fataliste, să fii laş adică, şi apoi să mori de ruşine? Să încerci să apelezi la resursele interioare de nesimţire? Poate că fiecare dintre noi a fost pus măcar o dată în viaţă într-o asemenea dilemă. Dar oare putem cere oamenilor să fie solidari, să facă adică, instantaneu, front comun împotriva infractorilor? Şi le putem cere să fie eroi? Păi, aţi văzut cum arăta ăla care a bătut-o pe biata fată? Omeneşte, ai putea să nu te miri nici de jandarm că n-a intervenit, deşi datoria lui era s-o facă.

Lăsîndu-l la o parte pe jandarm, pentru toate problemele de mai sus există nişte soluţii, cel puţin teoretic.

În urmă cu cîţiva ani am asistat la o informare din partea Poliţiei despre hoţii de buzunare care „lucrează“ prin tramvaie şi autobuze. Atunci am aflat despre specializările stricte ale şuţilor în cadrul unei echipe („brigadă“, cum îi zic ei) şi despre metodele psihologice pe care le folosesc. Am auzit de Moacă, de Gogu de la CFR, de Românaşu şi de alţi asemenea hoţi de buzunare celebri în Bucureşti. Ne-au spus şi că într-o „brigadă“, în afară de hoţul propriu zis şi de cel care fuge cu portofelul, există un „tampon“ – cel care blochează trecerea victimei şi-i distrage atenţia, un „girofar“ – cel care ţine de şase, cum s-ar spune, în stare să-i „miroasă“ chiar şi pe poliţiştii îmbrăcaţi în haine civile, şi un „mardeiaş“ – cel responsabil cu intimidarea şi chiar cu bătaia, dacă e cazul. Poliţiştii ne-au explicat şi că ideea „manifestării conştiinţei cetăţeneşti“ prin „luarea de atitudine“ împotriva hoţilor, în asemenea cazuri, nu e decît o mare prostie, moştenită probabil din comunism. Infractorii sînt mai pregătiţi şi mai bine organizaţi decît pasagerii unui tramvai. În definitiv, asta e „meseria“ lor şi ei ştiu foarte bine şi care e psihologia victimelor, şi cum pot face faţă unei situaţii mai dificile. Au antrenament fizic şi psihic. E periculos, ne-au spus poliţiştii, să încerci să te pui cu ei. Nicăieri în lume nu se întîmplă aşa ceva, decît foarte rar. Nu e o problemă specific românească, oriunde în lume e dovedit, în astfel de cazuri oamenii sînt mai degrabă fricoşi decît curajoşi. Ce poţi face însă (în afară de a-ţi păzi buzunarele) e să dai telefon la Poliţie cît de repede posibil. Iar problema nu e dacă să intervii sau nu tu, ca simplu cetăţean, ci dacă serviciul la care apelezi e eficient sau nu. Ar fi bine, cu alte cuvinte, să ai o Poliţie la care să ştii că poţi apela oricînd cu încredere. Pentru asta ar trebui să se militeze într-o societate care se vrea civilizată şi mai puţin pentru ideea implicării directe a cetăţenilor împotriva infractorilor. Recomandările se potrivesc şi în cazul de la Straja. Iar acolo, cetăţenii şi-au făcut treaba pînă la urmă, adică au determinat arestarea agresorului. Din păcate, pe fata de la Salvamont nu prea putea nimeni s-o păzească de loviturile îngrozitoare pe care le-a primit. Poate doar jandarmul, dacă ar fi avut o altă atitudine şi prezenţă de spirit… Evident însă, nici o situaţie nu seamănă cu alta, fiecare caz îşi are datele lui şi intervenţiile eroice pot fi salutare. Dar ele se petrec mai des în filme decît în realitate.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.