Să nu găsim mormîntul lui Ovidiu (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Să nu găsim mormîntul lui Ovidiu (II) jpeg

Arheologia nu are, desigur, ca obiective descoperirea de comori sau de morminte ale oamenilor celebri. Dar poate și trebuie să contextualizeze probleme de interes public. Așadar, ce știm despre mormîntul lui Ovidiu? Poetul ceruse ca cenușa lui să fie adusă la Roma, dar o cronică din antichitatea tîrzie notează că locul lui de veci a fost totuși Tomis. Să zicem că informația pe care o dă Ieronim acolo e corectă, deși anul morții indicat de el, 17 d.Hr., e contrazis de un pasaj din Faste, din care ar rezulta că, în primăvara anului următor, Ovidiu era încă în viață. Cărturarii din Renaștere știau încă, dintr-o sursă antică (posibil o Viață a lui Ovidiu de Suetoniu, pierdută însă între timp), că tomitanii au strîns prin subscripţie publică bani cu care i-au ridicat poetului un monument funerar lîngă cetate, poate în faţa uneia dintre porți. Lucrul pare să contrazică alte pasaje din Ovidiu, după care tomitanii o duceau atît de prost încît nu puteau repara nici zidurile cetății. Numai că acolo e vorba probabil doar de un pic de retorică prin care exilatul semnalează la Roma cît de prost o duce, cu alte cuvinte, că a fost pedepsit îndeajuns. Retorica asta se vede și în faptul că, deși poetul vorbea greaca, el alege să ne povestească despre geții cu care nu se poate înțelege, iar nu de numeroșii greci din Tomis (care însă îl aleseseră agonotet, deci e clar că încercau să-i îndulcească situația).

Și totuși: un argument ingenios propus în anii ’70 zice că descoperirea a trei inscripții funerare din secolele II-IV d.Hr. – toate în Moesia Inferior –, cu formule asemănătoare epitafului ovidian, ar dovedi că un asemenea mormînt ar fi fost cunoscut în zonă la secole după moartea lui. În Tristele (3.3.73-74), autorul își compune singur epitaful: Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum, ingenio perii Naso poeta meo, adică, așa cum e scris și pe statuia lui din Constanța, „sub astă piatră zace Ovidiu, cîntărețul iubirilor gingașe, răpus de-al său talent“. E un epitaf, ce-i drept, curios, în care deodată el nu-și mai reneagă poezia de dragoste, una din cauzele exilului, poezie de care făcuse atîtea eforturi să se distanțeze în speranța că va fi rechemat la Roma. (Exact invers procedase Tibul, care în epitaf trece complet sub tăcere activitatea lui ca poet.) O inscripție, azi pierdută, găsită în Turtucaia (Bulgaria – antica Transmarisca), începe cu cuvintele hic ego qui iacior, iar alte două, fragmentare, găsite în fosta gară a Constanței, respectiv în Razgrad (tot în Bulgaria – anticul Abrittus), au fost reconstruite ca hic ego qui iaceo. Citeau deci oamenii din Moesia Inferior, de unde provin cele trei inscripții, poeziile lui Ovidiu și își alegeau epitaful din ele? Sau poate vedeau chiar mormîntul lui, cu această inscripție, și se inspirau din el? Hic iacet e, desigur, frecvent în inscripțiile latinești (cu variante: hoc iacet in tumulo, hic iaceo, iacet hoc, hic ego sepultus iaceo), pe lîngă alte formule ca hic situs est; hic sepultus est; hic cubat; ossa hic sita sunt; hic (ad)quiescit; hic situs sepultus est. Unii cercetători români rămîn sceptici, dar rezultatele epigrafice de pînă azi par să confirme că formula ovidiană hic ego qui iaceo nu apare decît în inscripțiile din acest colț de lume. De altfel, că inscripțiile funerare pot să se inspire din alte poezii ale lui Ovidiu e confirmat de descoperiri de la Stabiae și de la Roma. Iar un graffito în cărbune, apariție neașteptată pe peretele termelor din Herculaneum, spune atît: „Vei muri la Tomis“. Lucrurile se puteau formula și cu mai multă tandrețe, dar e clar că lumea se gîndea încă la Ovidiu, în exilul lui. (Acest graffito, pentru specialiști CIL IV 10595, e azi complet șters.)

Unde e mormîntul lui Ovidiu (neserioasă chestiune, care scandalizează savanții)? În 1956-64, cînd construcția orașului modern a permis cercetări arheologice extensive în zone centrale în care altminteri nu există nici o șansă să sapi, Vasile Canarache n‑a găsit nici o urmă din acest mormînt. Judecînd arheologic, mormîntul poetului trebuie să fi fost în principalul cimitir elenistic al cetății (necropola 1 sau A), care începea în dreptul zidului cetății din vremea lui Ovidiu. Unde era zidul ăsta, nu știm – cu siguranță mai în interiorul orașului vechi (Peninsula) decît incinta tîrzie și, pare-se, suprapus de fosta fortificație turcească. Orașul s-a extins în veacul de după moartea exilatului peste aproape toată suprafața cimitirului, care depășește puțin incinta tîrzie, cea vizibilă în parte și azi, și care mergea de la Poarta 3 Port pînă spre plaja Modern, trecînd și pe lîngă Teatrul Fantasio. În acel spațiu, aflat dincolo (adică la nord) de acest aliniament, faza tîrzie a necropolei 1 se cam suprapune cu necropola 2, folosită în secolele II-III. Acolo, aproape de poarta de nord-est, ar fi o șansă să se afle mormîntul poetului – cu alte cuvinte, de partea cealaltă a Parcului Primăriei față de axa bulevardului Ferdinand. Dar asta e doar o speculație. În incinta tîrzie, singura cunoscută arheologic, se cunosc arheologic cinci porți, dar habar n-avem cîte porți erau în fortificația din vremea lui Ovidiu, și deci cîte drumuri corespunzătoare lor de-a lungul cărora ar fi fost de asemenea plauzibil să existe morminte.

Șansele de a descoperi locul de veci al acestui prim poet damnat sînt foarte mici. Să nu uităm că nu s-au păstrat pînă azi nici sarcofagele sau urnele împăraților romani, nici mormintele marilor filozofi sau oameni de litere ai antichității. Cicero povestește că a descoperit în Sicilia mormîntul lui Arhimede, despre care nu mai știa nimeni cînd încă nu trecuseră 150 de ani de la moartea matematicianului. Că periodic, la începerea sezonului turistic, cîte un oficial grec anunță descoperirea mormîntului lui Aristotel, e altceva.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Femeia moartă în accidentul de tir de la Galați era mama multiplei campioane olimpice Gina Gogean. Sora sportivei este în stare gravă
Mama campioanei Gina Gogean a murit, iar sora este în stare gravă, în urma unui accident de circulație.
image
Cum au schimbat normele la locul de muncă tinerii din Generația Z. Mesajele primite de la angajați de proprietara unei firme
Patroana a împărtășit trei texte pe care le-a primit de la angajatul ei din generația Z, iar concluziile ei sunt de luat în seamă.
image
Alimentul care îți schimbă fizionomia: de ce apar erupții cutanate, roșeață și umflături
Aspectul general al pielii poate fi îmbunătățit dacă reducem consumul unui aliment, spun nutriționiștii.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.