Ruşinea de alţi români?

Publicat în Dilema Veche nr. 647 din 14-20 iulie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

Aflu cu stupoare (deși în zilele noastre n-ar trebui să ne mai mire nimic) că au existat români trăitori în Anglia care au votat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Păi, cum vine asta, am întrebat, sînt chiar așa de proști? Nu, a venit răspunsul, mai degrabă răi. Genul acela care își reneagă originile, care nu vor să mai recunoască și să mai știe că vin din România. Au ales să se integreze total în societatea în care trăiesc, supărați sau dezamăgiți de propria țară și de propriul popor. Iar acum au ales dezintegrarea țării de adopție de comunitatea europeană din care și fosta lor țară a ajuns să facă parte. Au preferat „insularizarea“.

Asemenea cazuri sînt și în alte țări europene. Români plecați care nu mai suportă să audă vorbindu-se românește pe acolo pe unde se află. Cunosc o româncă măritată în Austria care se arăta foarte nemulțumită cînd România a fost primită în UE. Pe scurt, temerile ei sunau cam așa: Nu vreau să se umple și aici de mîrlanii ăia de pe la noi, pe care nu i-am suportat  niciodată și de care mereu am vrut să fug.  Aud și tot mai mulți conaționali care se strîmbă cînd dau de români prin locurile străine pe care le vizitează ca turiști. Sînt persoane care au ajuns chiar să caute formule de vacanțe în care riscul să li se întîmple așa ceva să fie cît mai mic. Se pare că unii dintre noi s-au săturat pur și simplu de „ai noștri“. E un fenomen care ar trebui să ne pună pe gînduri.

În multe cazuri, probabil că motivele țin de istoria și de problemele personale ale fiecăruia. Emigrarea e o cale grea, cu suferințe ce nu pot fi judecate de pe margine. Nu știm cu ce s-au confruntat persoanele care au ales această cale, ce necazuri au avut din pricina statului român, a statutului, a sărăciei sau a oamenilor din preajma lor atunci cînd au decis să plece. Și nu știm cît au avut de suferit acolo unde au ajuns, de pe urma faptului că veneau dintr-o altă țară, cu o imagine nu tocmai bună. Sînt și o mulțime de fenomene psihologice. Unii nu pot trăi departe de țara natală decît dacă, măcar pentru o vreme, rup toate vechile  relații  și o uită complet. Alții, cărora nu le merge prea bine, tind să‑și justifice opțiunea, ponegrind mai mult decît e cazul locul de unde au plecat. Desigur, există și varianta snoabă prin care, odată ajuns într-o țară mai răsărită, începi să te crezi mult superior „proștilor“ pe care i-ai lăsat acasă. Iar la extrem, probabil că din asemenea motive individuale, particulare, se poate ajunge pînă la votarea Brexitului. Nu e de neglijat nici socoteala egoistă că, odată ce tu ai ajuns acolo și te-ai văzut „cu sacii în căruță“, cum se spune, nu mai vrei să mai apară și alții ca tine care, eventual, să te și concureze.

Dar în toată povestea asta aș zice că sînt și motive mai generale și obiective care fac ca destui dintre noi să aibă reticențe față de mulți alții dintre „ai noștri“. Cînd se adună într-un loc, românii din străinătate se cam disting. Nu știu în ce măsură discern străinii ac­tua­lul specific aparte al românilor (se pare că cel puțin jurnaliștii o fac destul de bine), dar cu siguranță noi, românii, îi recunoaștem imediat pe „ai noștri“. Un exemplu e la porțile de îmbarcare ale curselor low cost spre România, unde de obicei românii stau îngrămădiți ca niște oi speriate, parcă neobișnuiți cu aeroporturile și cu lumea. Cînd merg la muncă destui sînt sau prea umili, sau prea stridenți. Cei care au un comportament firesc trec, bineînțeles, neobservaţi. Dar sînt încă prea mulți cei care nu găsesc cheia potrivită. Învață prea greu să se poarte normal, tot așa cum populațiilor rurale ajunse la oraș în vremea comunismului nu le-au ajuns întregi decenii ca să se învețe cu stilul de viață urban.

A nu vorbi tare în public și a nu vorbi urît acolo unde îți închipui că nu te înțelege nimeni, a nu te comporta ca o turmă ori ca un clan sau, mai recent, ca indivizi cărora li se cuvine totul, a nu mînca în poală tăind salamul cu briceagul (sau chiar pe ziar) cînd alături e o masă normală, a reuși să-ți educi copiii așa încît să nu-i deranjeze pe cei din jur, a te îmbrăca adecvat, a folosi săpun și deodorant, a fi decent fără să pari umil, a-ți cunoaște drepturile, dar și regulile cărora trebuie să te supui, a învăța să te descurci în limitele acestor reguli și nu în afara lor, toate astea și încă multe altele sînt lucruri încă departe de mulți dintre noi. Și chiar dacă a fost parcursă o bună parte din drumul acesta al civilizării, pînă la liman mai e destul. Sigur, faptul că românii ar fi „vai de mama lor“ în Europa e o imagine întărită și de presa tabloidă din străinătate. Poate că străinii sînt deranjați și îi  observă mai degrabă pe romi, dar românii se simt adeseori deranjați sau rușinați unii de alții. Și asta poate explica de ce unii ajung să-și renege originile. O atitudine care, de fapt, nu e decît o altă rușine. O problemă de care ar trebui să ne jenăm cu toții.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.