Românul <i>mal aime</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 171 din 19 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Tu, fată, tu, am ajuns, îţi dai seama! Žţi dai seama? Nu credeam că o să mai reuşim... - nu încetează să exclame o tînără de vreo 25 de ani, grijuliu îmbrăcată. - Să ştii că eu d’aici nu mai plec! - se extaziază şi cealaltă fată. Să ştiu că frec podelele o viaţă întreagă, şi tot nu plec, că tot e mai bine aici! După toate evidenţele, de-abia au ajuns şi, probabil, nu au mai fost prin ţări străine. Se plimbă împreună pe aleea cu palmieri de pe malul mării, uitîndu-se fascinate de jur împrejur: poţi să le citeşti în ochi că Spania este pentru ele pămîntul tuturor făgăduinţelor. - Văd bine? - se întreabă retoric o duduie rotofeie, privind insistent o vitrină cu confecţii de damă. Ionico, vino şi tu să te uiţi, că nu-mi vine să cred că poate să coste atîta! - Atîta e, tu! - confirmă Ionica. Şi conchide, revoltată: cine se cred, măi, spaniolii ăştia, de bagă asemenea preţuri? Cred că sînt ei mai cu moţ sau ce? Şi cele două familii de turişti români din "clasa de mijloc" pleacă mai departe, supăraţi cu toţii pe tupeul spaniolilor. - Stai, mă, uşor, că o loveşti pe asta!... - încearcă soţul să-şi calmeze nevasta care împinge, grăbită, un cărucior cu un copil de cîteva luni. E prost îmbrăcată, obosită, cu nişte ochi mici şi răi înfundaţi în orbite. Pare consumată şi îmbătrînită înainte de vreme. - Auzi, ştii ce, m-am săturat să stau după baba asta! Dacă nu e în stare să se mişte, să stea dracului acasă să nu mai încurce circulaţia pe aici! După ce că le şterg la cur toată ziua, să mai stau la curu’ lor şi cînd ies pe stradă? - se revoltă în continuare femeia, smuceşte de căruţ şi depăşeşte în trombă o bătrînică ce o priveşte speriată. Copilul se sperie şi el şi începe să ţipe. Femeia îşi continuă însă drumul, cu o licărire de răzbunare în priviri. - Uite şi la ăsta! Băi, spaniolii ăştia nu sînt sănătoşi la cap! Ăsta chiar nu vede cît e de obez? Cum dracu’ poţi să ieşi pe stradă cînd arăţi în halul ăsta? Nişte nesimţiţi cu toţii!... Bărbatul revoltat stă la o bere pe corso împreună cu un coleg. Sînt amîndoi mai degrabă bine îmbrăcaţi, vorbesc destul de bine spaniola şi par să fie cunoscuţi în această bodegă de pe malul mării. Probabil că s-au stabilit în zonă în urmă cu ceva ani şi au avut timp să-şi facă un rost. Timp de jumătate de oră cît am stat la masa alăturată nu au încetat să-i critice însă pe toţi spaniolii ce le treceau prin faţă. Cînd au terminat berea, au glumit în spaniolă cu chelnerul, au plătit şi au plecat liniştiţi. Parcă ar fi fost un ritual de defulare, practicat conştiincios în fiecare seară după terminarea lucrului. - Am făcut şi un schimb de orchestre simfonice! - adaugă I., spre încununarea unei lungi liste de realizări. Esenţial e că l-am cîştigat pe vicerectorul cu problemele culturale, de partea mea. Şi pe preot, care a trecut la ortodoxie! - Să nu-mi spuneţi că aţi convertit un preot catolic! - dau eu să mă crucesc. - Ei, nu chiar... - zîmbeşte I., cu multe subînţelesuri. Plecată din 1990, căsătorită cu un spaniol "românizat", cum îi place să precizeze cu fiecare ocazie, I. şi-a reconstruit România ei în acest colţ de Spanie şi este încîntată - pe bună dreptate - de tot ceea ce a făcut pentru ţară. Sau poate pentru ea... Toate aceste mici întîlniri întîmplătoare se rînduiesc parcă în etape şi moduri ale relaţiei românilor cu lumea "străinilor" - şi, implicit, ale imaginii lor de sine. De la "oriunde e mai bine decît acasă" şi fascinaţia pentru Vecin, pînă la suspiciunea şi ura care nu întîrzie să se instaleze, făcînd loc convingerii opuse că "nicăieri nu e ca acasă". S-ar zice că românii nu ştiu să-şi iubească ţara, dar nu pot nici să o uite, fiind astfel mereu nemulţumiţi atît de lumea de acasă, cît şi de ţara promisă pe care încearcă să o găsească aiurea. Žn această ambivalenţă aproape oedipiană, soluţia fericirii pare să fie întruchipată de I., care a plecat din România pentru a-i "româniza", într-un fel, pe spanioli, povestindu-le ce frumoasă este ţara ei din depărtări. România, ţara pe care n-o poţi iubi decît părăsind-o...

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.