România noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

O parte dintre noi s├«ntem poate deja s─âtui de obsesiile identitare ╚Öi de complexul legat de cum ne v─âd str─âinii, de ve╚Önica ├«ntrebare cu care ace╚Ötia s├«nt ├«nt├«mpina╚Ťi de jurnali╚Ötii no╚Ötri ori de c├«te ori se ive╚Öte ocazia: ÔÇ×Ce p─ârere ave╚Ťi despre Rom├ónia?ÔÇŁ. Dar dincolo de asta exist─â totu╚Öi o problem─â de fond: cum este, de fapt, Rom├ónia noastr─â actual─â ╚Öi cum ne ├«mp─âc─âm noi ├«n╚Öine cu ea? Ce are bun ╚Öi ce are r─âu cu adev─ârat, trec├«nd peste falsele impresii, peste f─âlniciile na╚Ťionaliste ori sc├«rbele cotidiene? Mai multe r─âspunsuri destul de concrete pot fi g─âsite ├«n recenta carte a cercet─âtorului Mirel B─ânic─â, scris─â ├«n urma unei c─âl─âtorii de o lun─â ╚Öi jum─âtate prin ╚Ťar─â (Prin Rom├ónia. Carnete de drum, Editura Polirom, 2020).

Mirel B─ânic─â poveste╚Öte cu triste╚Ťe, cu umor, cu furie sau cu nostalgie despre tot ce a v─âzut ├«n aceast─â c─âl─âtorie prin aproape treizeci de ora╚Öe mai mari sau mai mici, o excursie f─âcut─â ├«n amintirea vechilor circuite pe care multe familii (printre care ╚Öi a lui) obi╚Önuiau s─â le fac─â prin ╚Ťar─â, cu ma╚Öina, ├«n perioada comunist─â. Observa╚Ťiile obiective ale specialistului, antropologului, care este Mirel B─ânic─â se ├«mpletesc cu nostalgiile ╚Öi viziunile sale subiective, pe care ╚Öi le asum─â ca atare. Cititind cartea, se vede c─â e destul de chinuitor s─â-╚Ťi vizitezi propria ╚Ťar─â, atunci c├«nd chiar o iube╚Öti. Fiindc─â ╚Ťara despre care vorbim continu─â s─â fie una chinuit─â. C─âl─âtoria nu e nici senin─â ╚Öi nici fericit─â, dec├«t rareori. Ce pare s─â fie nepl─âcut ├«n aceast─â lung─â preumblare nu e neap─ârat felul ├«n care arat─â ora╚Öele, c├«t del─âsarea, nep─âsarea, plictiseala, lipsa de scop, ini╚Ťiativele str├«mbe ╚Öi dezvolt─ârile ur├«te detectate de autor cu mult─â pricepere. O energie sc─âzut─â sau prost canalizat─â se degaj─â din multe locuri vizitate. Sigur, poate c─â nici n-ar fi de a╚Öteptat altceva, atunci c├«nd iei la r├«nd o serie de muzee locale. O ╚Ötim cu to╚Ťii, nu de pu╚Ťine ori st├«rne╚Öti mirarea dac─â nu chiar iritarea unor muzeografi, obi╚Önui╚Ťi mai degrab─â s─â nu fie deranja╚Ťi de vizitatori. Dar, bine├«n╚Ťeles, apar ╚Öi surprize pl─âcute: o colec╚Ťie Victor Brauner descoperit─â la Tulcea sau Muzeul de Istorie nea╚Öteptat de interesant, g─âsit ├«n acela╚Öi ora╚Ö ╚Öi care, dup─â cum scrie Mirel B─ânic─â, ÔÇ×este de departe unul dintre cele mai frumoase, mai bine ├«ntre╚Ťinute, mai inteligente muzee pe care le-am putut vizita ├«n periplul meuÔÇŁ. Asemenea descoperiri interesante apar ╚Öi la Ia╚Öi, la Cluj, la Sibiu, la Sf├«ntu Gheorghe, la Oradea ╚Öi ├«n multe alte locuri, fie c─â e vorba de mari investi╚Ťii sau de o simpl─â cafea bun─â. A╚Ö spune, ├«ns─â, c─â tonul general e dat de descoperirile nepl─âcute, de cl─âdirile frumoase, istorice, aflate ├«n stadii avansate de degradare, de conversa╚Ťiile spontane cu localnici care au mai degrab─â un ton pesimist ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, de dificult─â╚Ťi ├«n a g─âsi caz─âri decente ╚Öi surse de alimenta╚Ťie sigure. Cele mai dureroase observa╚Ťii s├«nt poate cele de la B─âile Herculane, unde autorul confirm─â, ca martor avizat, ceea ce tot auzim de mult─â vreme, ╚Öi anume c─â sta╚Ťiunea ├«nfiin╚Ťat─â ├«nc─â de pe vremea romanilor se duce ├«n continuare de r├«p─â, sau cele de la T├«rgu Jiu ori Hobi╚Ťa, unde nimeni nu g─âse╚Öte solu╚Ťia de a pune ├«n valoare cu adev─ârat ce a l─âsat Br├óncu╚Öi, ba mai mult, unde se pare c─â ni╚Öte ÔÇ×instala╚ŤiiÔÇŁ create de sculptor continu─â s─â fie tratate cu o neglijen╚Ť─â imbecil─â ╚Öi impardonabil─â. Nu m-a╚Ö ab╚Ťine aici s─â amintesc din nou vorbele atribuite chiar lui Br├óncu╚Öi, ├«ntr-o vizit─â pe care ar fi f─âcut-o prin locurile natale: ÔÇ×V-am l─âsat s─âraci ╚Öi pro╚Öti, v─â g─âsesc ╚Öi mai s─âraci, ╚Öi mai pro╚ÖtiÔÇŁ.

├Än fine, autorul c─âr╚Ťii face unele paralele interesante, cum ar fi cea ├«ntre Br─âila sa natal─â ╚Öi Drobeta-Turnu Severin, dou─â ora╚Öe reconstruite sub guvernarea generalului Kiseleff, asem─ân─âtoare din multe puncte de vedere, chiar dac─â aflate la multe sute de kilometri dep─ârtare unul de cel─âlalt.

Una peste alta, ╚Ťara v─âzut─â de Mirel B─ânic─â, pe care uneori o prive╚Öte cu ochi ├«n╚Ťeleg─âtori, alteori cu asprime, nu e doar ╚Ťara subiectiv─â a lui Mirel B─ânic─â, ci ╚Öi Rom├ónia noastr─â, pe care bine o recunoa╚Ötem ├«n carte, cu multe ale ei, bune ╚Öi rele. Sigur, pentru a o cuprinde pe deplin ar fi fost nevoie de ├«nc─â multe asemenea c─âl─âtorii, dar s-ar putea ca rezultatul s─â nu fi ie╚Öit mult prea diferit de concluziile care reies din acest periplu. De fapt, autorul nu trage asemenea concluzii, ele r─âm├«n la latitudinea cititorului ╚Öi probabil c─â fiecare le are pe ale lui, dar o atmosfer─â general─â deprimant─â nu cred c─â poate fi negat─â. O ╚Ťar─â nehot─âr├«t─â, oprit─â de pe un drum total nefiresc, care a fost comunismul, dar care nu ╚Öi-a g─âsit sau nu e ├«nc─â ├«n stare s─â se av├«nte cu curaj pe o cale fireasc─â.

Ar mai fi de spus ceva ce sper c─â nu intr─â neap─ârat ├«n contradic╚Ťie cu inten╚Ťiile autorului: dincolo de cuno╚Ötin╚Ťele ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi de abilit─â╚Ťile scriitorice╚Öti incluse din plin, cartea poate deveni un foarte bun ghid de c─âl─âtorie. Merg├«nd pe urmele lui Mirel  B─ânic─â, vei ╚Öti ce s─â cau╚Ťi ╚Öi ce nu.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.