România noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 887 din 8 - 14 aprilie 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

O parte dintre noi sîntem poate deja sătui de obsesiile identitare și de complexul legat de cum ne văd străinii, de veșnica întrebare cu care aceștia sînt întîmpinați de jurnaliștii noștri ori de cîte ori se ivește ocazia: „Ce părere aveți despre România?”. Dar dincolo de asta există totuși o problemă de fond: cum este, de fapt, România noastră actuală și cum ne împăcăm noi înșine cu ea? Ce are bun și ce are rău cu adevărat, trecînd peste falsele impresii, peste fălniciile naționaliste ori scîrbele cotidiene? Mai multe răspunsuri destul de concrete pot fi găsite în recenta carte a cercetătorului Mirel Bănică, scrisă în urma unei călătorii de o lună și jumătate prin țară (Prin România. Carnete de drum, Editura Polirom, 2020).

Mirel Bănică povestește cu tristețe, cu umor, cu furie sau cu nostalgie despre tot ce a văzut în această călătorie prin aproape treizeci de orașe mai mari sau mai mici, o excursie făcută în amintirea vechilor circuite pe care multe familii (printre care și a lui) obișnuiau să le facă prin țară, cu mașina, în perioada comunistă. Observațiile obiective ale specialistului, antropologului, care este Mirel Bănică se împletesc cu nostalgiile și viziunile sale subiective, pe care și le asumă ca atare. Cititind cartea, se vede că e destul de chinuitor să-ți vizitezi propria țară, atunci cînd chiar o iubești. Fiindcă țara despre care vorbim continuă să fie una chinuită. Călătoria nu e nici senină și nici fericită, decît rareori. Ce pare să fie neplăcut în această lungă preumblare nu e neapărat felul în care arată orașele, cît delăsarea, nepăsarea, plictiseala, lipsa de scop, inițiativele strîmbe și dezvoltările urîte detectate de autor cu multă pricepere. O energie scăzută sau prost canalizată se degajă din multe locuri vizitate. Sigur, poate că nici n-ar fi de așteptat altceva, atunci cînd iei la rînd o serie de muzee locale. O știm cu toții, nu de puține ori stîrnești mirarea dacă nu chiar iritarea unor muzeografi, obișnuiți mai degrabă să nu fie deranjați de vizitatori. Dar, bineînțeles, apar și surprize plăcute: o colecție Victor Brauner descoperită la Tulcea sau Muzeul de Istorie neașteptat de interesant, găsit în același oraș și care, după cum scrie Mirel Bănică, „este de departe unul dintre cele mai frumoase, mai bine întreținute, mai inteligente muzee pe care le-am putut vizita în periplul meu”. Asemenea descoperiri interesante apar și la Iași, la Cluj, la Sibiu, la Sfîntu Gheorghe, la Oradea și în multe alte locuri, fie că e vorba de mari investiții sau de o simplă cafea bună. Aș spune, însă, că tonul general e dat de descoperirile neplăcute, de clădirile frumoase, istorice, aflate în stadii avansate de degradare, de conversațiile spontane cu localnici care au mai degrabă un ton pesimist și, nu în ultimul rînd, de dificultăți în a găsi cazări decente și surse de alimentație sigure. Cele mai dureroase observații sînt poate cele de la Băile Herculane, unde autorul confirmă, ca martor avizat, ceea ce tot auzim de multă vreme, și anume că stațiunea înființată încă de pe vremea romanilor se duce în continuare de rîpă, sau cele de la Tîrgu Jiu ori Hobița, unde nimeni nu găsește soluția de a pune în valoare cu adevărat ce a lăsat Brâncuși, ba mai mult, unde se pare că niște „instalații” create de sculptor continuă să fie tratate cu o neglijență imbecilă și impardonabilă. Nu m-aș abține aici să amintesc din nou vorbele atribuite chiar lui Brâncuși, într-o vizită pe care ar fi făcut-o prin locurile natale: „V-am lăsat săraci și proști, vă găsesc și mai săraci, și mai proști”.

În fine, autorul cărții face unele paralele interesante, cum ar fi cea între Brăila sa natală și Drobeta-Turnu Severin, două orașe reconstruite sub guvernarea generalului Kiseleff, asemănătoare din multe puncte de vedere, chiar dacă aflate la multe sute de kilometri depărtare unul de celălalt.

Una peste alta, țara văzută de Mirel Bănică, pe care uneori o privește cu ochi înțelegători, alteori cu asprime, nu e doar țara subiectivă a lui Mirel Bănică, ci și România noastră, pe care bine o recunoaștem în carte, cu multe ale ei, bune și rele. Sigur, pentru a o cuprinde pe deplin ar fi fost nevoie de încă multe asemenea călătorii, dar s-ar putea ca rezultatul să nu fi ieșit mult prea diferit de concluziile care reies din acest periplu. De fapt, autorul nu trage asemenea concluzii, ele rămîn la latitudinea cititorului și probabil că fiecare le are pe ale lui, dar o atmosferă generală deprimantă nu cred că poate fi negată. O țară nehotărîtă, oprită de pe un drum total nefiresc, care a fost comunismul, dar care nu și-a găsit sau nu e încă în stare să se avînte cu curaj pe o cale firească.

Ar mai fi de spus ceva ce sper că nu intră neapărat în contradicție cu intențiile autorului: dincolo de cunoștințele științifice și de abilitățile scriitoricești incluse din plin, cartea poate deveni un foarte bun ghid de călătorie. Mergînd pe urmele lui Mirel  Bănică, vei ști ce să cauți și ce nu.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.