Români, maghiari, secui. Şi o bombă

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

O fi fost?! N-o fi fost?! Asta ştiu, deocamdată, doar cei suspectaţi că moşmondeau ceva prin Secuime, dar şi nişte instituţii ale statului, a căror treabă e să demonstreze limpede dacă suspecţii chiar puneau de-o întîmplare urîtă. Pînă una-alta, ştim că s-a produs zarvă, că un cetăţean român de na­ţio­na­li­ta­te maghiară e cercetat în stare de arest şi că un număr de cetăţeni protestează, în centrul oraşului Tîrgu Secuiesc, la adresa arestării concitadinului lor. Fireşte, faptul că povestea cu arestarea s‑a petrecut de Ziua Naţională a României măreşte considerabil ceaţa, emoţia şi tensiunile din jurul acestor fapte.

Partea proastă e că, orice am afla oficial, orice s-ar anunţa în urma cercetărilor, tot urît se iese din povestea asta. Dacă „patriotul na­ţio­na­list“ (pentru unii dintre maghiari şi secui) sau „teroristul extremist“ (pentru unii dintre români) se pregătea să facă o bombă sau o pocnitoare mai mare, prin care să anunţe că partea aia de ţară nu e sat fără cîini – şi că autonomia va fi cîştigată cu absolut orice preţ –, asta e o primă veste foarte proastă. Dacă instituţiile statului român, cele responsabile cu ordinea, siguranţa cetăţenilor şi apărarea statului de drept, nu au un caz concret, limpede, bazat pe dovezi, dacă povestea e una însăilată şi trasă de păr, atunci asta e o a doua veste foarte proastă. Nici nu contează ordinea în care vin veştile astea. Un rău s-a produs: o antagonizare şi mai mare, care se aşază peste antipatii vechi şi ranchiune istorice.

Din orice unghi ai privi povestea, lucrurile arată urît. Contextul internaţional e extrem de tensionat, cu o lume împărţită între conflicte locale întinse pe arii foarte mari şi o stare generală bîţîindu-se pe picior de război. Veşti proaste din Europa de Est, unde democraţia pare mult mai fragilă decît s-a crezut, chiar şi în Polonia, un loc în care statul de drept era dat ca foarte sigur. În Franţa, Marine Le Pen mărşăluieşte spre victorie. În Siria şi în Irak se bombardează la greu şi se aşteaptă intervenţia trupelor speciale americane, franceze şi britanice. Afganistanul e un haos dătător de fiori. Libia e o beznă din care poate ieşi oricînd o lighioană. Dacă nu cumva iese din Yemen. Boko Haram face ravagii prin Africa şi pare că vrea să se plimbe un pic şi prin lume. Turcia şi Rusia mîrîie una la cealaltă. Ucraina începe presiuni economice la adresa Crimeei ocupate şi taie curentul electric, iar acordul de încetare a focului în Est tremură ca varga. Valurile de refugiaţi bagă Europa în panică.

Pe fondul ăsta căpiat, la Tîrgu Secuiesc, ca-ntr-un banc prost, bubuie de 1 Decembrie o veste cu chip de 1 aprilie. Unii plănuiau, cică, să facă o bombă. Pînă cînd cercetările nu demonstrează ceva foarte concret, evident că nu e cazul de speculaţii isterice. Dar fondul pe care se întîmplă povestea asta e gata isterizat de multă vreme. Că isteria e mascată de broboade o ştim cu toţii. Dar e esenţial să avem prezenţa de spirit şi înţelepciunea de a desface cu grijă broboadele acestei mumii. Ele nu sînt doar ranchiunele istorice din Transilvania, ci, poate, mai ales, rezultatele felului foarte prost în care ne‑am gospodărit parcursul de după 1989.

Corupţie n-a fost doar la Bucureşti, ci şi prin locurile unde, indiferent de naţionalitate, unii se dau moştenitori de drept ai Habsburgilor. Oceane de păduri am tăiat într-o veselie cu toţii, şi tot indiferent de naţionalitate. Vestigii, fosile, obiecte de patrimoniu am furat toţi, la fel de indiferent de naţionalitate. Iar cînd se iveşte un moment de spargere a bubei, cînd se ajunge la o răspîntie istorică, răbufnesc toate. Iritări vechi, ale unora, care se amestecă hăbăuc într-o furie generală, turnate peste frustrarea, dezamăgirea, orgoliul rănit al altora, gata să verse tot năduful peste o antipatie veche, mereu aflată la îndemînă şi zgîndărită cu orice prilej. Dar cel mai tare răbufneşte frustrarea comună că se trăieşte prost. Şi că am fost, cu toţii, victimele minciunii, manipulării, tragerii în piept, furăciunii, dar şi ale propriilor noastre fantasme, provincialisme şi micimi.

În zeci de ani, n-au venit nici ruşii, nici sirienii, nici afganii, nici yemeniţii să ne oprească de la a construi autostrăzi spre Transilvania, Banat şi Moldova. Deşi sînt drumuri, şi la ora asta, care se prăbuşesc sau au gropi ca după asalturile tuturor teroriştilor din lumea asta. Nu ne‑a oprit nimeni să facem spitale şi şcoli civilizate, aşa cum nu ne-a oprit nici să cerem socoteală de la cei care ne conduc. Sigur, culpa comună are nuanţe şi nu e ca o căciulă pentru capetele tuturor. Dar respectul faţă de un stat şi faţă de valorile lui nu vine nici din retrageri cu torţe, defilări, fluturări de steaguri, şi nici din veselie patriotică, o dată pe an. După cum nici neghiobiile în uniforme de carnaval ridicol, imnurile şi cîntările belicoase, nesimţirea de a refuza să înveţi să te descurci decent în limba oficială a statului al cărui cetăţean eşti, nimic din toate astea nu duce spre civilizaţie.

Sînt vremuri foarte complicate. Şi multe prilejuri să fim proşti. Tentaţia e foarte mare.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.