Retragerea „bideniană”

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Ce se întîmplă în Afganistan nu se poate să nu-i preocupe pe toți cei aflați de partea civilizației și care au o minimă grijă pentru ceea ce se întîmplă în lume. Se poate spune că Statele Unite sînt astăzi ce erau romanii odată: imperiul civilizator, ordonator, care trage lumea înainte, economic, tehnologic, legislativ. Tot așa, talibanii pot fi astăzi considerați drept echivalentul „barbarilor” care hărțuiau Imperiul Roman și erau din cînd în cînd puși la punct cu armata.

De-a lungul istoriei, și romanii s-au retras din unele provincii fiindcă nu mai aveau resurse pentru a-și menține trupele și administrația la mare distanță de Roma. Dacia s-a aflat printre aceste provincii abandonate, așa cum am învățat la istorie („retragerea aureliană din 271”). Anterior, și împăratul Hadrian s-a retras din estul Daciei și a ordonat distrugerea podului construit de Apollodor pentru a preveni folosirea lui de către invadatorii din afara imperiului. În fine, romanii au stat totuși într-o bună parte a Daciei peste un secol și jumătate și au lăsat în urmă un teritoriu „romanizat”. Și nu m-aș încumeta să forțez nota comparîndu-i pe daci cu talibanii din Afganistan. Dar atît Hadrian, cît și Aurelian, la peste un secol distanță unul de celălalt, au avut în vedere prin retragerile lor „scurtarea frontului” cu „barbarii”, limitarea unor granițe și consolidarea zonelor importante ale imperiului. Au fost doi împărați puternici. Spre deosebire de predecesorul său Traian, care ocupase Dacia și admira cuceririle lui Alexandru cel Mare, împăratul Hadrian a fost adeptul opririi extinderii Imperiului Roman, după cum povestește istoricul Barry Strauss. O asemenea limitare s-a dovedit a fi înțeleaptă.

Ei bine, pînă la un moment dat, s-ar fi putut întreține iluzia că Joe Biden (împăratul americanilor, cum ar veni) ar fi avut un plan similar în ceea ce privește Afganistanul, adică oprirea unei risipiri inutile a resurselor imperiului. Cînd aflăm însă ce-și închipuia președintele american cu numai o lună în urmă, cînd declara că lucrurile ar fi complet diferite de ceea ce s-a întîmplat la Saigon în 1975 – „Nu va exista nici o circumstanță în care veți vedea persoane luate de pe acoperișul ambasadei Statelor Unite din Afganistan, nu este deloc comparabil” și așa mai departe – și vedem cum a decurs în realitate retragerea „bideniană”, nu putem decît să fim convinși că nu a existat nici o pregătire realistă sau vreo strategie înțeleaptă. Eventualele intenții bune au fost îngropate într-o mare prostie.

Nu știm cum se vor purta în continuare talibanii. Nu știm cît vor semăna cu cei care au condus țara pînă în 2001. Nu știm dacă nu cumva vor începe să se bată și între ei. Nu știm dacă vor mai avea interesul de a ataca obiective americane. Dar, după cum au decurs evenimentele, e aproape sigur că nici americanii nu știu lucrurile astea și că se pot aștepta la ce e mai rău. Iar situația pune o serie de probleme serioase. Cea mai tulburătoare: dacă Afganistanul revine la aproape aceleași condiții din 2001, pentru ce s-au pierdut viețile atîtor soldați din toată lumea civilizată (circa 2.400 de americani, peste 450 de britanici, sute de combatanți din alte țări, printre care și 27 de români), plus 60.000 de luptători afgani? Apoi: putem considera că banii folosiți pentru securizarea și modernizarea acestei țări (peste un trilion de dolari cheltuiți numai de către Statele Unite, potrivit chiar lui Joe Biden) au fost de fapt aruncați în van? Ce foloase vor trage nenumărații și periculoșii inamici ai Americii și ai civilizației occidentale din această stupidă și ruinătoare retragere a apărătorilor lumii libere?

Ce se va întîmpla dacă teroriștii islamiști vor folosi din nou resursele și adăpostul unui întreg Afganistan condus de talibani pentru a ataca Occidentul? La ce se pot aștepta prietenii și aliații americanilor din toată lumea, văzînd cum populația afgană a fost amăgită cu ideile civilizației occidentale și apoi abandonată în necunoscut? Ce se va întîmpla cu femeile afgane care făcuseră sau își începuseră studiile și sperau la o viață mai normală? Cum vor putea democrații din Statele Unite să se mai erijeze în apărători ai drepturilor omului, în condițiile în care se vede că pentru reprezentantul lor suprem viețile afgane nu contează?

Dacă americanii ar fi fost înfrînți sau copleșiți de talibani, așa cum s-a întîmplat în Vietnam în 1975, retragerea ar fi avut o justificare. Dar Afganistanul, chiar dacă nu schimbat în esență, părea destul de bine ținut sub control. Pierderile de vieți omenești se răriseră considerabil. Și, cu siguranță, existau și soluții mult mai abile pentru o retragere. Se pare însă că actuala administrație de la Casa Albă, ca și cea precedentă, de altfel, nu pot fi suspectate de prea multă abilitate politică. Vacile slabe continuă să le mănînce pe cele grase. În condițiile date, o soluție posibilă ar fi putut fi cea exprimată de generalul american David Petraeus, fost comandant al forțelor internaționale din Afganistan, potrivit căruia Statele Unite și aliații săi ar trebui să-și recunoască greșeala și să inverseze pur și simplu decizia. Dacă nu de abilitate, ar fi măcar o dovadă de flexibilitate. Dar în lumea de azi, a te răzgîndi în politică, a recunoaște că ai greșit e ceva rar întîlnit, dacă nu chiar de neîntîlnit. Iar Joe Biden deja declară că nu-și regretă decizia.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.