Relativitatea științifică

Publicat în Dilema Veche nr. 937 din 24 – 30 martie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

GPS-ul, sistemul de poziționare american (Global Positioning System) despre care astăzi se discută intens legat de războiul din Ucraina, în ideea că Rusia ar putea fi deconectată de la el (deși oficialii de la Moscova susțin că au propria alternativă), a fost la început o aplicație strict militară. Ulterior, sistemul a fost extins pentru utilizare universală și astăzi este, cum știm, o facilitate tehnologică folosită pe scară largă în domeniul civil. Ceea ce poate se știe mai puțin este că acest sistem, care se bazează pe semnale trimise și primite de la sateliți artificiali, nu ar fi putut funcționa dacă n-ar fi existat teoria relativității a lui Albert Einstein. Precizia sistemului se bazează pe aplicarea unor corecții relativiste la fizica newtoniană clasică. Fizicianul italian Carlo Rovelli – în cartea sa recent tradusă în românește la Editura Humanitas sub titlul Și dacă timpul n-ar exista? – dă un exemplu anecdotic despre cît de greu le e oamenilor normali să-și adapteze mintea la descoperirile revoluționare ale științei: „...cînd se punea la punct sistemul GPS, generalii americani responsabili de proiect nu reușeau să creadă în relativitatea timpului. Fizicienii le spuseseră că ceasurile plasate pe sateliți vor merge mai repede decît cele de la sol, dar... cum să iei în serios așa ceva? Cum să creadă un militar că timpul se scurge mai repede sau mai încet? Pentru mai multă siguranță, armata americană a testat sistemul cu două opțiuni: una cu corecții, cealaltă fără. Ce bănuiți că s-a întîmplat? Iată o ilustrare peremptorie a faptului că relativitatea generală e o teorie bine stabilită. Să nu crezi în predicțiile ei este o idioțenie”. E de prisos să mai observi că idioțenia generalilor poate fi și foarte costisitoare.

Rovelli amintește că oamenii și-au schimbat cu greu multe credințe, în ciuda demonstrațiilor clare ale unor oameni de știință vizionari. A trecut mult timp pînă cînd s-a încetățenit ideea că Pămîntul este rotund și nu plat (dar și astăzi apar destui idioți care susțin că e plat) sau pînă cînd s-a înțeles la un nivel cît de cît popular că nu Soarele se rotește în jurul Pămîntului, ci invers. La fel și cu teoria relativității, care, la mai bine de un secol după ce a fost emisă, nu este încă bine integrată în concepția despre lume a oamenilor obișnuiți. „Oamenii țin la ideile lor și nu și le schimbă ușor”, scrie Rovelli. Cu atît mai greu este de înțeles o teorie precum aceea a lui Einstein, care a modificat ideea despre știință în general. Teoria sa a făcut trecerea de la percepția din secolul al XIX-lea, potrivit căreia știința deținea adevăruri absolute și de necontestat, la aceea că știința e într-o continuă evoluție și mobilitate, că descoperirile de la un moment dat sînt doar relative. Dar, după cum observă fizicianul italian, adevărata forță a științei vine tocmai din capacitatea sa de a se îndoi mereu de propriile sale răspunsuri, de a-și descoperi și depăși mereu limitele. Lucrurile acestea s-au întîmplat de fapt mereu în istoria omenirii, dar succesul colosal al teoriei lui Newton a făcut ca o bună bucată de vreme ele să stagneze. Noile teorii științifice nu le anulează însă pe cele vechi, ci sînt doar reprezentări mai bune, mai complete ale lumii. Autorul semnalează aici un pericol: „Înflăcărarea exagerată pentru știința triumfătoare a pozitivismului secolului al XIX-lea a dispărut, mai ales datorită căderii newtonismului și a reflecțiilor dureroase asupra vieții limitate a teoriilor științifice. De altfel, reacția antitehnologică, la început, apoi și antiștiințifică, a unei anume filozofii continentale n-a făcut decît să accentueze separarea stupidă a celor «două culturi» (umanistă și științifică): o separare care duce la orbire față de complexitatea și bogăția concepției noastre despre lume.”

La fel ca într-o carte a sa anterioară, Șapte scurte lecții de fizică, Carol Rovelli își demonstrează talentul de a explica simplu și pe înțeles lucruri foarte complicate. De exemplu, te face să înțelegi cum percepțiile obișnuite despre spațiu și timp, care încă pentru majoritatea oamenilor sînt cele care decurg din teoriile lui Newton, vor trebui schimbate cu cele care rezultă din teoriile lui Einstein. De asemenea, fizicianul își poartă cititorii spre teoriile cuantice, și mai greu de înțeles, și mai puțin intuitive. Rovelli este unul dintre părinții teoriei gravitației cuantice cu bucle, un domeniu care ar putea la un moment dat să ofere o soluție la marea problemă din fizica actuală, aceea a incompatibilității care există între relativitatea generală (referitoare la spațiu, timp și gravitația din macrocosmos) și mecanica cuantică (legată de observațiile din microcosmos). O asemenea teorie ar putea părea ceva foarte complicat și cu totul de neînțeles pentru un nespecialist. Și totuși, autorul reușește, prin comparații pe cît de simple, pe atît de strălucite, să facă totul destul de accesibil.

Curajul lui maxim e însă acela, dat chiar de titlul cărții, de a supune cititorilor obișnuiți ipoteza că timpul ar putea fi doar o iluzie și că, cel puțin în fizica cuantică, el poate fi ignorat. Adică timpul n-ar mai fi ceva absolut, ci doar o legătură relativă de interdependență între anumite fenomene. Nici chiar ideea asta n-ar fi însă de ordin absolut, ci doar o metodă de lucru. Ai putea ameți de-a dreptul citind așa ceva, dacă prezentarea lui Rovelli n-ar fi atît de logică.

În altă ordine de idei, a gîndi totul în asemenea termeni relativi e o mare provocare într-o lume tot mai plină de minți absolutiste.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.