R─âstignirea unui necunoscut

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
R─âstignirea unui necunoscut jpeg

Nu ╚Ötiu dac─â ├«ntrebarea cum au fost prinse picioarele lui Isus pe cruce e din aceea╚Öi categorie cu ├«ntrebarea c├«╚Ťi ├«ngeri pot dansa pe un v├«rf de ac. Majoritatea scenelor de r─âstignire din arta paleocre╚Ötin─â nu arat─â picioarele prinse cu nici un fel de piroane, iar pozi╚Ťia acestora are oarece varia╚Ťie. ├Än secolul al XIII-lea deja se r─âsp├«nde╚Öte, plec├«nd de la anluminurile produse ├«n aba╚Ťiile din zona parizian─â, o schem─â iconografic─â a picioarelor suprapuse, prinse cu un singur piron, o schem─â f─âr─â suport istoric, dar cu virtu╚Ťi teologice, dat fiind c─â reia grafia crucii. De╚Öi r─âstignirea e bine atestat─â de sursele scrise ├«n lumea mediteranean─â antic─â (6000 de sclavi r─âstigni╚Ťi dup─â r─âscoala lui Spartacus, 2000 de evrei, dup─â r─âscoala de dup─â moartea lui Irod cel mare etc.), cunoa╚Ötem incredibil de pu╚Ťin despre realitatea ei arheologic─â. Mai precis, abia ├«n 1968 s-a descoperit o dovad─â concret─â legat─â de pedeapsa cu moartea pe cruce. E vorba de osemintele dintr-un cimitir iudaic aflat la 15 km de Ierusalimul vechi, apar╚Ťin├«nd unui b─ârbat de p├«n─â ├«n 30 de ani, identificat de inscrip╚Ťie ca Yehohanan ╚Öi mort ├«n secolul I d.Hr. ├Än osul c─âlc├«iului drept al acestui b─ârbat se afla un piron de fier, travers├«ndu-l dintr-o parte ├«ntr-alta. Pironul, de 17-18 cm, fusese b─âtut dinspre partea dreapt─â a corpului (lateral spre medial), trec├«nd mai ├«n┬şt├«i printr-o sc├«nduric─â de salc├«m, menit─â s─â fac─â eliberarea imposibil─â (resturi de lemn prezente). Apoi str─âpunsese calcaneumul drept, ├«n care se g─âsea ├«n╚Ťepenit la momentul descoperirii, ╚Öi ├«n continuare pe cel st├«ng, sp─ârg├«ndu-l, drept pentru care acesta nu mai adera la el. ├Än fine, pironul intrase ├«ntr-un trunchi de m─âslin (resturi prezente), lovind poate un nod, pentru c─â v├«rful se ├«ndoise. Probabil c├«nd familia condamnatului depusese corpul ├«n morm├«nt, pironul cu v├«rful ├«ndoit fusese l─âsat mai degrab─â la locul lui, dec├«t s─â fie extras mutil├«nd ╚Öi mai mult trupul. Oasele antebra╚Ťului drept prezentau v─ât─âm─ârile care ar fi survenit dac─â un piron ar fi fost ├«nfipt printre ele l├«ng─â ├«ncheietur─â (a╚Öadar, printre capetele distale ale radiusului ╚Öi cubitusului). Oasele picioarelor erau fracturate (a╚Öa-numitul crurifragium, pentru a gr─âbi decesul r─âstignitului), iar unul dintre oasele gleznei drepte (talusul) fusese sec╚Ťionat dup─â moarte, evident, c├«nd corpul fusese desprins de pe cruce. Analiza a fost publicat─â ├«n 1970 de Nicu Haas, un antropolog de origine rom├ón─â de la Universitatea Ebraic─â din Ierusalim, care a lucrat ╚Öi pe scheletele de la Masada. Evaluarea a fost f─âcut─â, e drept, foarte ├«n prip─â, din cauza presiunilor autorit─â╚Ťilor religioase locale de a re├«ngropa urgent resturile omene╚Öti. Haas a reu╚Öit cel pu╚Ťin, dup─â evaluare, s─â fac─â fotografii, radiografii ╚Öi mulaje ale oaselor. ├Än 1985, cum se ├«nt├«mpl─â cu toate descoperirile legate de arheologia biblic─â, a urmat o reevaluare a descoperirii. ├Än primul r├«nd, lungimea pironului a fost reevaluat─â ca fiind 11,5 cm. Din articolele ├«n cauz─â ╚Öi fotografiile lor (f─âr─â scar─â, din p─âcate), nu ├«n╚Ťeleg exact cum vine asta, s─â reevaluezi o lungime de la 17-18 cm la 11,5 cm. E comun─â ├«ns─â povestea descoperirilor cu mare ├«nc─ârc─âtur─â religioas─â (chiar indirect─â, ca ├«n cazul nostru), acoperite repede ├«ntr-un v─âl de controverse, unele artificial confec╚Ťionate. ├Än al doilea r├«nd, de╚Öi a fost confirmat─â moartea prin r─âstignire, au fost respinse toate celelalte indicii referitoare la ea propuse de Haas, ├«n afar─â de, evident, prezen╚Ťa efectiv─â a pironului ├«n c─âlc├«i. ├Än consecin╚Ť─â, ├«ns─â╚Öi reconstituirea pozi╚Ťiei pe cruce a fost schimbat─â. La Haas, bra╚Ťele s├«nt ├«ntinse ├«n lateral, prinse cu piroane b─âtute ├«n antebra╚Ťe, l├«ng─â ├«ncheieturi, iar picioarele s├«nt flexate, cu genunchii fie de aceea╚Öi parte, fie de o parte ╚Öi de alta a st├«lpului crucii. Varianta din urm─â e de luat ├«n seam─â, dat fiind c─â inscrip╚Ťia ├«l nume╚Öte pe acest crucificat drept cel ÔÇ×at├«rnat cu genunchii dep─ârta╚ŤiÔÇť. ├Än reconstituirea din 1985, fiecare c─âlc├«i e ╚Ťintuit pe partea lui a st├«lpului, picioarele fiind ├«ntinse drept, iar bra╚Ťele legate de cruce. Nu afl─âm, a╚Öadar, ceva prea precis. Se ╚Ötie, de altfel, din sursele literare, c─â r─âstignirea se putea face ├«n variate pozi╚Ťii. E cert doar c─â, ├«n orice caz, acest b─ârbat anume nu a fost r─âstignit cu labele picioarelor ╚Ťintuite de cruce cu pironul trec├«nd printre tarsiene sau metatarsiene. Totu╚Öi, a╚Öa ├«l vedem cel mai adesea pe Isus ├«n icoane sau ├«n pictura laic─â, fie c─â labele picioarele s├«nt ╚Ťintuite separat, fie, mai frecvent, suprapuse frontal ╚Öi str─âpunse de un singur piron, ca la Gr├╝newald, Rafael, Cranach cel B─âtr├«n, Tintoretto etc.

Faptul c─â nu exist─â mai multe asemenea descoperiri de mor╚Ťi prin r─âstignire se poate datora folosirii mult mai frecvente a fr├«nghiilor ├«n loc de piroane pentru a men╚Ťine corpul ├«n pozi╚Ťie. ├Än plus, diverse surse antice fac aluzie la existen╚Ťa unui trafic ilicit ╚Öi macabru cu piroane folosite ├«n r─âstigniri, presupuse a avea calit─â╚Ťi medicale/magice. Am dat odat─â, c─âut├«nd cu totul altceva ├«n excelenta bibliotec─â de studii clasice a Universit─â╚Ťii din Cincinnati, peste un articol care mi-a dat o nou─â idee despre ce ├«nseamn─â o abordare empiric─â. Autorul, un profesor austriac, legase studen╚Ťi la medicin─â ├«n pozi╚Ťii asem─ân─âtoare crucific─ârii ÔÇô cu acordul lor, presupun ÔÇô, pentru a stabili ├«n mod experimental care anume ar fi cauza mor╚Ťii pe cruce. Din monitorizarea pe o scurt─â perioad─â, a dedus c─â aceasta ar fi asfixia, dac─â picioarele at├«rn─â, sau ╚Öocul hipovolemic, dac─â s├«nt prinse de cruce. Nici una dintre aceste cauze nu las─â, evident, urme pe oase, iar zdrobirea fluierelor picioarelor, practicat─â ocazional ├«n Iudeea roman─â, nu e ├«n sine suficient─â pentru a diagnostica circumstan╚Ťele decesului. Descoperirea din 1968 r─âm├«ne, p├«n─â azi, singura dovad─â arheologic─â a obiceiului antic al crucific─ârii.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată: romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.