Raporturile rom├óno-germane ┼či riscurile externe

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Multiculturalismul a murit  Tr─âiasc─â multiculturalismul! jpeg

C├«t de util─â e reorientarea politic─â extern─â a Rom├óniei care transpare din op┼úiunile politice filogermane ale pre┼čedintelui ei? ├Än ajunul vizitei sale la Berlin, pre┼čedintele Rom├óniei, Klaus Iohannis, pare s─â-┼či fi clarificat definitiv op┼úiunile externe. ÔÇ×Europenizarea complet─âÔÇť a Rom├óniei e unul din salutarele obiective centrale ale ┼čefului statului, dup─â cum a declarat chiar el, la Bruxelles. 

Numirea ├«n fruntea SRI a autorului unui articol care propusese ancorarea ┼ú─ârii pe axa Bucure┼čti ÔÇô Berlin ÔÇô Washington elimin─â orice dubiu posibil cu privire la priorit─â┼úile lui Iohannis ├«n domeniul parteneriatelor ┼či alian┼úelor sale. 

Dup─â ob┼úinerea independen┼úei, Rom├ónia s-a considerat mai mereu, ├«n genere ├«ntemeiat, ca o ┼úar─â prea slab─â spre a rezista autonom amenin┼ú─ârilor externe. C├«t timp s-a bucurat de oarece libertate, nefiind ├«nc─âlecat─â direct de turci sau ru┼či, ┼úara a mizat ├«ntotdeauna, ├«n diploma┼úie, pe sus┼úinerea unor parteneri occidentali puternici, ├«n stare s─â-i garanteze suveranitatea. Germania ┼či Austro-Ungaria au fost, o vreme, partenerii ei prefera┼úi, Rom├ónia mic─â ader├«nd, de pild─â, ├«n 1883, la Tripla Alian┼ú─â.

├Än prezent, Germania este indiscutabil, din punct de vedere economic, principala for┼ú─â european─â ┼či una dintre cele mai importante puteri comerciale globale. ├Än fa┼úa tendin┼úelor centrifugale care se manifest─â la marginile r─âs─âritene ┼či sudice ale UE, tentate de populism ┼či extremism, Berlinul are, ca lider continental, mari probleme, dar pare, cel pu┼úin ├«n raporturile dificile cu Grecia, s─â se fi impus. 

C─â Germania nu poate fi ignorat─â se ├«n┼úelege de la sine, iar str├«ngerea raporturilor dintre Berlin ┼či Bucure┼čti este, v─âdit, mutual dezirabil─â, cu at├«t mai mult cu c├«t ├«ntre cele dou─â capitale se afl─â o ┼úar─â ca Ungaria, a c─ârei aderen┼ú─â la valorile occidentale ┼či la democra┼úia liberal─â a devenit extrem de problematic─â. 

Dar, politic ┼či militar, Germania ├«nc─â nu e nici pe departe ceea ce ar trebui s─â fie. De ani de zile, elita ei politic─â le cere cet─â┼úenilor germani s─â ├«n┼úeleag─â ├«n fine c─â pozi┼úia economic─â global─â a Republicii reclam─â ┼či un sporit angajament extern. Or, germanii nu s-au l─âsat convin┼či. Dimpotriv─â, ideea acestui angajament a devenit ├«n ultimele dou─â decenii extrem de impopular─â. Un recent sondaj al funda┼úiei K├Ârber relev─â c─â, ├«n ultimii dou─âzeci de ani, s-a ├«njum─ât─â┼úit num─ârul nem┼úilor manifest├«ndu-┼či propensiunea spre acceptarea necesit─â┼úii unor interven┼úii externe ├«n situa┼úii de criz─â. ├Än 1994, dou─â treimi favorizau ├«nc─â astfel de interven┼úii. 

Traumatizat─â de consecin┼úele nazismului, ├«n urma c─âruia a tins s─â-┼či impun─â ca principiu evitarea cu orice pre┼ú a unor noi conflicte militare, Germania e o ┼úar─â care, ap─ârat─â timp de multe decenii de americani, ┼či-a putut permite s─â nu investeasc─â intens ├«n industria sa militar─â. Concomitent, cu o economie care se bazeaz─â preponderent pe exporturi, Germania s-a transformat, dintr-o fost─â mare putere militar─â de calibrul celei prusace, ├«ntr-un stat care dore┼čte cu orice pre┼ú s─â ├«ntre┼úin─â rela┼úii c├«t mai bune cu toat─â lumea ┼či are oroare de alterca┼úii militare.

Finalul fericit al R─âzboiului Rece a determinat ├«nt─ârirea acestei tendin┼úe, pref─âc├«nd dialogul ├«n dogm─â. Fiindc─â elitele politice ale Germaniei apusene au extras din acest final concluzii diferite de ale est-europenilor. Potrivit acestor elite, eliberarea pa┼čnic─â a fostei RDG ┼či reunificarea celor dou─â state germane ar fi fost nu at├«t rezultatul deciziei lui Ronald Reagan de re├«narmare a NATO, ├«n fa┼úa c─âreia caduca tehnologie rus─â a capotat, c├«t consecin┼úa faimoasei ÔÇ×RealpolitikÔÇť. E vorba de pragmatismul politic vest-german care ar fi sf├«r┼čit prin a convinge Moscova s─â dea nem┼úilor lumin─â verde. Consecin┼úele acestei analize nu se rezum─â la preferin┼úa actualului ministru de Externe pentru demersuri de

Expresia ei direct─â este, ├«ntre altele, controversata politic─â a Berlinului fa┼ú─â de conflictul ruso-ucrainean, ├«n care Germania mizeaz─â pe un dialog cu orice pre┼ú cu Vladimir Putin, ├«n pofida indiciilor multiple prob├«nd futilitatea acestor discu┼úii. Unele, nota bene, purtate cu un lider antidemocratic ┼či antioccidental hot─âr├«t nu doar s─â dezmembreze Ucraina, ci s─â refac─â imperiul sovietic ┼či s─â combat─â la s├«nge raporturile transatlantice. 

Nu e de mirare c─â, ├«n fa┼úa pericolului f─âr─â precedent al agresiunii din R─âs─ârit, alte puteri europene, de┼či net mai r─âu a┼čezate economic dec├«t Germania, manifest─â, binevenit, o atitudine mai viguroas─â fa┼ú─â de Rusia lui Putin dec├«t Berlinul. Mai nou, Marea Britanie ┼či-a anun┼úat, ├«n aplauzele ecologi┼čtilor germani, inten┼úia de a oferi Ucrainei instructori militari. Iar Fran┼úa a avertizat Moscova c─â eventuala cucerire a ora┼čului ucrainean Mariupol ar antrena ample consecin┼úe, ar schimba din temelii datele situa┼úiei ┼či s-ar solda cu ├«n─âsprirea notabil─â a sanc┼úiunilor.

Pe de alt─â parte, nici Germania ┼či nici UE nu dispun de o strategie extern─â demn─â de acest nume, care s─â fie deopotriv─â consecvent─â ┼či riguroas─â. ├Än loc s─â-┼či creeze capacit─â┼úile de a ac┼úiona ├«n temeiul unui catalog de principii ┼či valori clare, at├«t Comunitatea, c├«t ┼či Berlinul se mul┼úumesc s─â reac┼úioneze, adesea tardiv ┼či nevolnic, la crizele care, dup─â accederea la putere a actualului pre┼čedinte american, s-au multiplicat ┼či acutizat pe glob. Aceste crize au ajuns mai nou la punctul de fierbere, provoc├«nd anul trecut o catastrof─â a refugierilor de propor┼úii f─âr─â egal ├«n istoria postbelic─â, dup─â cum relev─â Amnesty International. 

La r├«ndul lor, germanii ┼či cet─â┼úenii UE duc lips─â de o orientare adecvat─â ├«ntr-o tot mai complex─â lume global─â, ├«n care valorile ┼či identit─â┼úile au devenit problematice, iar amenin┼ú─ârile externe au dob├«ndit dimensiuni f─âr─â precedent de la nazism ├«ncoace. Pe B─âtr├«nul Continent e nevoie de mai mult─â claritate moral─â ┼či de o mai bun─â preg─âtire diplomatic─â, informa┼úional─â ┼či militar─â spre a se face fa┼ú─â riscurilor secolului XXI. La fel ┼či ├«n Germania. 

La r├«ndul lor, rom├ónii trebuie s─â ├«nceap─â s─â mizeze nu doar pe alian┼úe, ci ┼či pe o politic─â extern─â ┼či de securitate proprie, similar─â celei poloneze. Pe scurt, ideea reorient─ârii spre Berlin pare salutar─â. Dar suficient─â nu e. Nelini┼čtitor e doar c─â d─â senza┼úia de a fi fost impus─â de sus, de Klaus Iohannis, din postura unui

┼či nu a┼ča cum ar fi recomandabil ├«ntr-o democra┼úie liberal─â, ├«n urma unei dezbateri publice de amploare. 

Deutsche Welle.

Deutsche Welle

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.