Pute!

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
Dragoste şi răzbunare jpeg

Pute rău. Mai peste tot. În cele mai neaşteptate locuri. În cele mai ascunse unghere. Pute în marile magazine, în zonele rezidenţiale de fiţe, în cartiere, pe străzi, în biserici, în tramvaie, în autobuze, miroase cumplit, din guri de canal, din subsoluri, din măţăraia care bolboroseşte pe sub blocuri şi trimite kilometri de ţevi bolnave, în mii de apartamente. 

Nu ştiu alţii cum sînt, dar la noi, uneori, chiar şi la marile magazine, cu pretenţii, cu nouhau european, miroase de-ţi mută nasul. Pas de s-ar ieftini ceva, măcar în ziua de dinaintea expirării unui produs. Mare mirare că nu se scumpeşte, cu mesajul clar pentru cumpărător: „ia-l odată, boule, că de mîine nu-l mai putem vinde“. Urmînd traseul logic al faptului că brînzele maturate miros de-ţi flutură urechile, n-ar fi de mirare dacă o minte sclipitoare, de pe aici, ar creşte preţul peştelui care începe să se învechească şi să pută, punînd faptul ăsta pe seama valorilor sofisticate ale maturării. Dacă brînzele de soi, cu cît miros mai tare, cu atît sînt mai scumpe şi mai speciale, de ce nu s-ar întîmpla acelaşi lucru şi cu peştele, sau cu carnea?! Şi dacă mai avem un pic şi atingem, la magazinul din colţ, nivelul preţurilor de la Londra, de ce n-am trece la sofisticării pe care nici dătătorii de stele pentru restaurante nu le-au visat? Da, clădirile şi parcările marilor magazine de la noi arată aidoma celor de prin alte ţări. Da, coşurile cu rotile sînt identice, uşile se deschid la fel de automat, şirul de case de marcat e la fel de minuţios aliniat, iar anunţurile de promoţii sînt la fel de viu colorate. Cu deosebirea că, trecînd pe la sectoarele de peşte sau de carne, la noi se-ntîmplă des să miroasă ca-n iad. Contrastul între spoiala de import şi sinele naţional completează vizual spectacolul olfactiv. Bonetele, albe sau transparente, halatele, mănuşile de unică folosinţă, ecusoanele, tot arsenalul de imagine care ar trebui să dea senzaţia ordinii şi calităţii, la noi arată ca într-o comedie. Pare că cei mai mulţi dintre compatrioţii care au fost nevoiţi să îmbrace hainele alea suferă cumplit. Nu sînt în elementul lor. N-au nici cea mai vagă senzaţie de confort în ţoalele care le-au fost repartizate. Uneori, pe spatele lor scrie că poţi să-i întrebi orice, că sînt la dispoziţia clientului, că sînt acolo să te îndrume. În fapt, mic, dedesubt, între paranteze, ar trebui să scrie: „Vreau să plec acasă cît mai repede. Lasă-mă, dracu’, în pace!“. Te privesc cu o ură neţărmurită, dacă trebuie să taie nişte felii subţiri, la infernala aia de maşină care feliază. Şi te-ar pocni pe loc, atunci cînd trebuie să scormonească în castroanele cu pateuri franţuzeşti, pe care, mai degrabă, ţi le-ar pune în cap. 

Miroase odios în centrul vechi al Capitalei. Miroase sinistru în oraşele patriei. Găseşti cîrciumi decorate ca la Paris, lipite de clădiri care arată ca după bombardament, muşuroaie gigantice de moloz, din care coboară izuri indescriptibile. În alt loc, la parter, se beau mixturi de cafea cu arome fine, băuturi subţiri, se mănîncă prăjituri delicate, de ciocolată, în sosuri de vanilie, iar la etaj, prin fereastra ruptă din zid, zăreşti un cal, care paşte buruienile crescute între duşumele. Alături, nişte compatrioţi, dezbrăcaţi pînă la brîu, se bat ca-n filme. Mai sus, pe stradă, s-a deschis un restaurant cu mîncăruri italieneşti. Meniul îţi arată poze cu antricoate pe grătar, întovărăşite de ardei copţi, creme de busuioc cu crutoane, lasagna cu spanac şi vinete. Locul are o grădină de vară. Pereţii grădinii sînt din cărămidă. Ici şi colo, lipsesc bucăţi din zid. Prin găurile astea, se vede dincolo, într-un ceva care arată ca un depozit infernal. Maldăre de saltele putrezite, fragmente de paturi, cărucioare cu rotile şi, din cînd în cînd, cîte o faţă murdară, de copil, care chicoteşte şi se zgîieşte la farfuriile de pe mese. Cînd mai adie cîte un vînticel, dinspre clădirea vecină, vin valuri de duhori neverosimile. Dacă îţi strîngi catrafusele şi pleci, în stradă, nasul ţi-e preluat de gurile de canal. Nu scapi de tovărăşia asta mirositoare, decît pe porţiuni foarte mici. Dar, în rest, e frumos, e animat, e plin de terase. Lumea se adună cu plăcere aici şi petrece. Te iei cu vorba, fumezi mult, ţii capul într-o halbă cu bere şi, la un moment dat, uiţi. 

Miroase urît, duminica, la biserică. Tămîia se luptă eroic să pună un capac suportabil. În mod normal, ar trebui să fie un instinct, în adîncul fiinţei, ca atunci cînd te duci, duminica, la slujbă, să te fi spălat. E un mecanism profund, al firii, un set de lucruri pe care le faci, atunci cînd te duci într-un loc pe care îl asumi ca fiind sacru. Nu, nene, nici poveste. Miroase, uneori, de-ţi vine să-ţi iei cîmpii. Ca-n autobuz. Ca-n metrou. La biserică, tămîia şi busuiocul ţin pavăza cu greu. În alte locuri, parfumurile tari preiau greul şarjei de cavalerie, fără speranţă, în absenţa infanteriei săpunului. 

Statisticile, sondajele dau rezultate dezarmante. Consumăm îngrozitor de puţin săpun şi deprimant de puţină pastă de dinţi. Duhoarea permanentă nu devine doar o obişnuinţă, ci un fel de a fi. Cînd pute în jur, nu poţi vedea lumea în culori optimiste. Cînd trăieşti între gunoaie, viitorul nu ţi se pare o chestie care merită un interes deosebit. Există un soi de somn al gunoiului şi al mirosului greu. O toropeală şi o abandonare în faţa ofensivei mizeriei. Grija pentru detalii sună, în condiţiile astea, ca un banc prost. Dar marile proiecte, marile idealuri colective, capătă contur doar atunci cînd există o minimă ordine în gramatica intimă a individului. Iar chestia asta n-o s-o învăţăm nici de la nemţi, nici de la Comisia Europeană, nici măcar de la o tiranie ca-n Rusia.  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Constantin Hamangiu, Matei G. Nicolau: Dreptul roman
Ceea ce se păstrează în dreptul pozitiv sînt constantele, ca expresie a dreptului natural.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Război și corupție
În poza mare, contrastul e simplu: Ucraina este victima unei agresiuni oribile din partea Rusiei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Omul fără dileme
Nu vrem să extindem dilema asupra a ceea ce, în jurul nostru, e nedilematic.
Frica lui Putin jpeg
Holocaustul în „trunchiul comun”
Am remarcat pe FB că unii observatori s-au arătat surprinși, alții nedumeriți.
m simina jpg
Cinematografia românească. Secvența Buftea
Se adaugă și o bază hipică cu cai pursînge antrenați pentru filmări, o bază auto cu mașini de epocă și un velier cu pînze și motor. Plus vizita lui Kirk Douglas din 1966 și cea a lui Orson Welles din 1967.
AFumurescu prel jpg
D’ale Americii
Și încă ne mai chinuim s-o dăm afară. Îngăduiți-mi, așadar, să sper în continuare: nu-i dracu’ așa de negru!
Iconofobie jpeg
Doi frați (ciudați)
Moartea rămîne, prin urmare, unicul nostru reper de cunoaştere exactă, dar pînă şi moartea – luată în sine – este, încă de la debutul umanităţii, un mare mister.
„Cu bule“ jpeg
„Ștergabil”
Poate că a acționat pur și simplu analogia cu alte derivate în -abil, poate că s-a stabilit o legătură subterană cu derivatul ștergar.
HCorches prel jpg
Toate referatele școlare se pun de acord asupra unui lucru
O altă problemă o reprezintă cea a meditațiilor date elevilor din propriile clase.
radu naum PNG
Cristiano Ronaldo marchează primul său gol pentru Al-Nassr? E de rîs sau de plîns?
Ronaldo e dincolo de plîns sau rîs. A depăşit planului binelui şi răului. Ronaldo e o categorie în sine care nu poate fi măsurată corect decît de la înălţimea mileniilor.
p 7 Logo ul Grupului Wagner WC jpg
Moarte sau glorie în Rusia
Nu putem decît spera că vor bombarda pozițiile armatei ruse cu arme mai puternice decît bomboanele de ciocolată Mozartkugeln.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alergători
Destui fug pur și simplu de bătrînețe sau într-o permanentă căutare a vieții fără de moarte.
1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.