Punct și de la capăt

Publicat în Dilema Veche nr. 816 din 10-16 octombrie 2019
Karma: terapie intensivă jpeg

Un coleg de generație, cadru didactic la Experimentalism European, Alistar Desagă pe numele lui, este doar asistent universitar, în pofida vîrstei (de acum) avansate și a faptului că predă, la fel ca și mine, practic de trei decenii, în învățămîntul superior. Ipoteza că omul ar fi leneș și, implicit, ar sta prost la cercetare și publicații nu funcționează, întrucît Alistar a scos mai multe volume de specialitate extrem de consistente. Și, cînd spun „consistente“, mă gîndesc la lungimea lor de-a dreptul extravagantă pentru domeniul de nișă unde funcționează respectivul asistent cărunt. „Empiriștii“ și „instrumentaliștii“ – adică acei filozofi convinși că orice formă de cunoaștere, oricît de restrictivă, trebuie obținută printr-un „experiment“ nemijlocit, prin-tr o validare „materială“ a purei speculații –, de pe bătrînul nostru continent, nu puteau fi chiar atît de mulți și sofisticați, ți-ai fi zis, încît să merite mii de pagini de analiză. Și totuși, prin cărțile sale, Desagă dovedea contrariul. Un singur tratat experimentalist avea, la el, minimum 400 de pagini (limita superioară ajungea uneori și la 800 de file!). Cum publicase deja vreo șase volume, simpla aritmetică a foilor redactate de Alistar ar fi complexat, desigur, pe oricine din spațiul umanioarelor. Prin urmare, nu de aici provenea stagnarea socio-academică a colegului meu. Începusem să bănuiesc cine știe ce invidii ale diverșilor lui șefi, combinate, pesemne, și cu o anumită indolență a împricinatului, ce ar fi dus, în timp, la un asemenea bizar deznodămînt. L-am întîlnit, întîmplător, pe filozoful experimentalist și, discutînd noi cîte-n lună și-n stele, mi-am permis, la un moment dat, să-i comunic, cu menajamente, această suspiciune a mea.

„Ha-ha“, a rîs (cam amar) Desagă. „Aș vrea, bătrîne, ca la mijloc să fie niște gelozii profesionale. Nu m-aș fi lăsat eu victimă lor, ți-o spun deschis! Sînt experimentalist, ce naiba! Gîndesc pozitiv și, la o adică, ard și palme. Nu mă uit la funcții și la alte zorzoane. Dacă meritam să promovez, mi ți-i luam de guleraș pe toți responsabilii din sistem și îmi scoteau posturi la concurs de le sfîrîiau călcîiele. Din păcate însă, nu merit să promovez și, fiind un individ cu simțul obiectivității foarte ascuțit (chestiune derivată tot din omnipotentul meu experimentalism), nu am solicitat niciodată poziții superioare, deși oferte mi s-au făcut. Da, am cărți de dimensiunile Enciclopediei Britanice, dar toate, absolut toate, au o mare problemă. Puse cap la cap, nu totalizează un număr suficient de pagini de specialitate, pentru a îndeplini punctajul unui post superior celui de asistent. Nu te mira, prietene! Sufăr de o maladie nervoasă care mă distruge, pas cu pas, încă din tinerețe. Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Cîtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică – pantaloni puși la dungă, haine încadrate morbid de simetric în șifonier, tablouri așezate perfect pe pereți, mobilier rînduit milimetric-infinitezimal, precum soldații la paradele militare din Piața Roșie moscovită, și alimente puse în frigider pe categorii și subcategorii draconic delimitate –, viața mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat și munca de cercetare și, mai ales, de scris academic. Am devenit un sclav, un robot, un mecanism sinistru, care nu mai reușea să iasă din bucla compulsivă decît înșelînd, deturnînd, deraind un psihic, în fond, bolnav.“

Sesizîndu-mă complet pierdut, Alistar a adăugat imediat: „Uite, de pildă, legat de numărul imens de pagini al volumelor mele, s-ar putea concepe un ghid psihiatric excepțional. Să ne lămurim – eu am fost și sînt, fie și în variantă de asistent, un universitar valabil. Problema era că, atunci cînd dezvoltam o temă, analiza mea se termina dezordonat din punct de vedere numeric. Scriam, să zicem, 213 pagini serioase despre instrumentalism și mă apuca disperarea. Cum, 213? Asta era cifră? Mă chinuiam din răsputeri să adaug șapte pagini pentru a ajunge la ceva rotund, 220 în cazul de față. Niciodată nu ieșea cum doream. Apărea un ticălos de paragraf suplimentar, necesar logicii eseului și pe fila 221. Deznădejde! Trebuia acum să lupt pentru 230. Se făceau, bineînțeles, 233. Hai cu 240! Se ițeau 241 și jumătate. Bașca numărul de semne pe pagină și numărul de rînduri în paragraf, pe care le visam egale. Nu ieșeau astfel decît cu ciopîrțiri sumbre ale coerenței textului. În plus, nu mai știam ce să adaug, după un timp, pe tema dată. Începeam deci să delirez pentru a umple spațiile. Îmi povesteam viața, scriam aiureli, încercînd să obțin ordinea dorită și să-mi calmez obsesia. Volumele însă erau compromise, științific vorbind. Nici nu mai precizez că, din același motiv, am pălmuit, la greu, editori, paginatori și tipografi opaci la simetrie… Stai, Codrine! Unde pleci? N-am vorbit decît 12 minute! Pentru numele lui Dumnezeu, mai așteaptă 3 ca să avem fix 15!…“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.