Puful plopilor

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Dragoste şi răzbunare jpeg

Chişinău. 10-15. Luna asta. Republica Moldova. Sau Basarabia. Niciodată nu ştii cum să zici, să nu faci o gafă. Să nu răneşti. Să nu calci pe vreun sentiment, fie el închipuit, fie real. Cronograf. Festival de film documentar. Ediţia a X-a. Lucru mare aici, unde nimic nu pare sigur de pe o zi pe alta, unde răspunsurile se iau de gît cu întrebările, iar interjecţiile ţin loc de verbe. Cîteodată. Pentru că nici o zi nu e la fel. Pentru că nici o clipă nu seamănă cu alta. Asta pentru tine, românul din România, pentru boul, naivul, ridicolul „occidental“ închipuit care ajunge prin partea asta de lume. Poţi să scrii despre experienţa asta după toate criteriile jurnalistice pe care le-ai învăţat în şcoală. Relatarea ar merge unsă, strună, ca la un reportaj model, ca la un meci de fotbal, la care notezi, calm, momentele jocului, minutul şi scorul. O să povestesc însă în fraze ascuţite, tăiate cu toporul, aşa cum îmi vine. Fără măsură, fără chinuiala obiectivităţii, fără detaşare.

Ai putea să vorbeşti despre curăţenia incredibilă a trenului care te aduce aici. Despre vagonul de dormit din anii ’50, cu perdeluţe de mătase, cu huse de atlas pe banchete, cu covoraşe şi mochete pe culoar şi în compartimente, cu spaţiile dintre vagoane, unde simţi călcătura pe metal grunjos, gri, vopsit parcă ieri. „Vintage“ în definiţie. Ai mai putea să scrii despre cum se crapă de ziuă şi despre felul în care intră trenul în cele două vămi. Românească şi moldovenească. Atunci cînd îţi vine să înjuri de mamă. Şi cînd n-ai acces la toaletă. Pentru că e încuiată. Pînă nu se termină procedura de vămuire, care durează vreo două ore, nu poţi să foloseşti toaleta. Poţi să faci treaba asta la Ungheni, în gară, după ce s-a terminat controlul vamal. În timp ce te uşurezi, într-o budă turcească, de o curăţenie clinică, într-un spaţiu aiuritor, ca un muzeu al buzilor turceşti corcite cu visul de aur al lui Lenin, trenul trece pe altă linie... şi începe filmul. Vagoanele sînt ridicate, rînd pe rînd, pe nişte macarale laterale, iar boghiurile de sub ele, adică roţile, se schimbă pe model rusesc, mai lat cu nişte centimetri. E un spectacol colosal. S-a mai scris, s-a mai povestit, nu mai insist, dar show-ul ăsta ar merita mult mai multă poveste cu risipă de detalii. Mergem mai departe. Asta-i viaţa. Nu poţi să le spui pe toate.

Ajungi la Chişinău. E dimineaţă. Oraşul e scăldat într-o lumină de aur, scăpată printre coroanele copacilor suverani între care respiră oraşul. Arhitectura clasei muncitoare, a comunismului biruitor la oraşe şi sate a acoperit mai tot ce era pe aici, înainte de eliberarea de sub jugul libertăţii. Maşini cumplite (adică mărci şi modele de vîrf ) se vîjîie de colo pînă colo. E o combinaţie căpietoare, de ultimul strigăt în ce trenduri doreşti dumneata, şi miciurinism cu aspect european. Vrei-nu vrei, te aşezi la o terasă şi ceri o vodcă, să-ţi revii din şocul cultural. În cele din urmă, vine. Vodca. E bună. Şi scumpă ca la balamuc. Paradoxul rînjeşte de peste tot. Eşti tentat să tragi imediat concluzii. Şi ăsta e păcatul multor români care ajung pe aici.

Zilele, bestiile de zile fug ca păsăroiul ăla din desenele animate cu viteze ameţitoare şi nori de praf. Abia apuci să respiri. Şi să-ţi dai seama că ai fost un ignorant, sau un manipulat ca la carte. Cu cîtva timp în urmă, rîdeai de patetismul „rudelor sărace“ de peste Prut, mai ales atunci cînd o dădeau pe cîntări patriotice şi glorificau limba română. Cînd ajungi aici, la ceva vreme, îţi dai seama de suferinţa cumplită a celor care au trăit în lumea asta, a celor cărora nu li s-a permis să-şi înveţe şi să-şi vorbescă limba. Tocmai de-aia, după zeci de ani de teroare şi ocupaţie comunistă, dar şi după ani de păcălire, aburire, abandonuri şi reveniri scremute din partea noastră, a rosti aici ceva româneşte e o sărbătoare pentru unii. Şi o disperare pentru alţii, care nu se sfiesc să iasă în stradă cu cartoane inscripţionate, pe care citeşti, negru pe alb: „Jos istoria românilor“. Ăştia sînt rusofonii, comuniştii şi nostalgicii speriaţi de spectrul pierderii partidei. Dar, pentru ei, meciul nu e pierdut. Orice ezitare a României – orice cîcîire e o victorie rusofonă. Acasă, scriem pe pereţi că Basarabia e România. La beţie, avem revolte de fanfaroni că vrem unirea cu fraţii noştri. În momente politice convenabile ne amintim de ei, după care îi uităm iar, pentru o vreme. Iar cînd ne amintim, facem abstracţie că sîntem rupţi în cur, şi-i privim de sus, ca şi cînd noi am fi elveţieni, iar ei – nişte triburi primitive. Altminteri, nimic nu e simplu. Îmbibarea cu moravuri ruseşti, profunda influenţă asupra limbii vorbite, bezna căutării identitare, nostalgiile patriotice, presiunea rusofonilor, imensa umbră a Rusiei, delirul căutării de simboluri naţionale, ambiţiile, resemnările, entuziasmele supradimensionate faţă de românii din România, respingerea resemnată a aceloraşi români, şi cîte şi mai cîte.

La Chişinău au fost zile calde. Lumea a ieşit prin parcurile superbe ale oraşului. Puful de la plopi e pretutindeni. Pe alergici îi distruge şi-i face să stea numai în casă. Dar dacă te uiţi cu luare aminte – printre strănuturi, mîncărimi de nas şi lacrimi ca la robinet – la locul în care te afli, descoperi, tulburat, ceva foarte greu de formulat în cuvinte. Prin urmare, ştiţi ce?! Nici n-o să formulez.

Festivalul de film documentar e un exemplu de bun-simţ şi de măsură. Ceva de dimensiuni aparent mici, dar foarte bine pus la punct. Oamenii care l-au pus în mişcare nu s-au întins mai mult decît le-a fost plapuma. Au făcut un lucru fără fiţe şi pretenţii, dar foarte bine articulat. Filme faine, organizare exemplară, solidaritate timidă din partea autorităţilor. Dar o victorie imensă în condiţiile de aici.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1. 

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

bank
Două bănci prezente în România au fuzionat. Ce trebuie să știe clienții
Două bănci prezente în România au fuzionat, după derularea unui plan ambițios de integrare, care vizează active de 1,6 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al celor două entități.
Soldati rusi in regiunea Herson FOTO Profimedia
1,5 milioane de uniforme militare rusești ar fi dispărut: „Nimeni nu poate să explice”
Parlamentarul rus al regiunii Zabaikalsk, generalul-locotenent Andrey Gurulev, a declarat că 1,5 milioane de seturi de uniforme militare au dispărut, relatează site-ul local Tayga.info.
Ligia Deca  INQUAM Photos George Calin jpg
Cine este Ligia Deca, propunerea PNL pentru funcția de ministru al Educației
Biroul Politic Național al PNL s-a întâlnit astăzi, în format hibrid, pentru a vota numele viitorului ministru al Educației. Ligia Deca, consilier prezidențial, a fost alegerea liberalilor. Propunerea PNL urmează să fie prezentată coaliției și ulterior trimisă la președintele Klaus Iohannis.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia