Publicul. Marea pradă

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Printre foarte multele noutăți pe care le-a adus pandemia se numără și felul în care se poartă acum bătălia pentru public. Într-un fel sau altul, toată suflarea omenească e implicată. Participăm diferit la acest fenomen, dar există și o dimensiune care ne leagă pe toți, unii de ceilalți. Aparent, sîntem împărțiți foarte clar. Unii sînt actorii, cei care se exprimă pe scenă (indiferent de natura acesteia), iar alții sînt publicul care urmărește ce se-ntîmplă. Cei de pe scenă fac tot ce le stă în putință pentru a stîrni atenția, cei din public văd, comentează, judecă. Propulsează sau anulează „idoli”. În relația asta atît de veche și de complicată, nu doar „idolii” au putere, ci și „muritorii”. Și unii, și alții sînt conștienți de forța pe care o dețin. Uneori o expun agresiv, alteori o camuflează în cele mai ingenioase feluri. Uneori puterea asta nu se vede sau nu e o intenție, alteori e mlădiată în strategii și urzeli care depășesc orice închipuire.

Cu toții însă, la un moment dat, ne aflăm în aceeași categorie. Sîntem publicul cuiva. Oricît de mult sau de puțin s-ar exprima unii, de la cel mai obscur blogger pînă la elita regizorilor și actorilor de toate felurile, de la „influensării” împărțiți pe orice domenii ți-ai putea închipui pînă la cele mai diverse soiuri de jurnaliști și comunicatori, toate categoriile de artiști, activiști, șmecheri de cartier sau pur și simplu orice ființă dornică să se exprime, tot universul ăsta uman, plus cel care-l urmărește, alcătuiesc împreună un mare public. De la cel mai izolat individ de pe planetă, dar care are acces la un mijloc de comunicare, pînă la cei care au mereu cîte ceva de zis și postează un gînd la fiecare cinci minute, cu toții sîntem, la un moment dat, imensul public al unui spectacol croit în mod natural pe dimensiunile unei asemenea audiențe. Alteori, sîntem două tabere mai mult sau mai puțin adverse, sau mai degrabă două instanțe care își schimbă locurile și poziționările, la nesfîrșit. E un fel de conviețuire din ce în ce mai fluidă. Un joc de putere pe care îl practicăm de la facerea lumii încoace, indiferent că e produs din altare, de pe scene ale unor spații clasice de spectacol, de voci din eter, de chipuri de pe ecrane, de indivizi aflați oriunde-n spațiul public sau pur și simplu de-acasă.

Numai că, de vreo două luni încoace, chipul acestui mecanism din care facem parte cu toții e într-o profundă schimbare. Nu mai e vorba doar despre concurență, tensiunea ei, sacrificiile inimaginabile care se pot comite pentru o clipă de atenție din partea cuiva, micile sau marile mușcături făcute-n public sau obsesia neîncetată de a produce „șoc”, „popularitate”, „impact”, „experiență”, „succes”. Oprirea în loc a lumii a produs o întrerupere cu totul neprevăzută, o bulversare venită din neant și-un vid de putere ca o gaură neagră, pusă pe-nghițit orice. Marile animale de pradă ale succesului, vîrfurile lanțului trofic al popularității s-au cutremurat. Fiecare în „parohia” sa, mai mică sau mai mare, mai la modă sau mai provincială, din orice colț al lumii. Consumul de spectacol universal a crescut enorm, dar atenția s-a dispersat în aceeași măsură. Au apărut de nicăieri, cu voie sau fără voie, spontane sau dezvoltate cu răbdare, o sumedenie de „fețe” noi. Concurență. Competitori cu foame aprigă de popularitate. Schimbări bruște de statut. Asedii. Gesturi disperate de „supraviețuire” în atenția unui public. Reorientări bruște. Reinventări dintre cele mai diferite. Peste tot plutește în aer mirosul ocaziei. Al conjuncturii favorabile. Al momentului prielnic. Al intervalului unic. Al „oportunității”, cum îi spun unii.

E un miros care poate să producă frisoane, dar și salivări abundente. Mulți se gîndesc acum, formulînd legendara zicere: „Ăsta-i genu’ de moment în care se separă ființele umane în fraieri și șmecheri”. Iar acest conținut se poate formula în nenumărate feluri, de la cea mai academică expresie pînă la cea mai frustă și tăioasă. Foamea de popularitate, de păstrarea sau de cîștigarea ei, produce sîngerări și fojgăială nemaivăzute pe scenă, dar și vînzoleală fără precedent în rîndurile publicului. Toată lumea simte că se schimbă definiții ale lucrurilor, că au loc repoziționări, că ai, n-ai treabă, trebuie să „te orientezi”. Condițiile de izolare și carantina, perspectiva crizei economice și estimările pesimiste (exprimate cît mai ritos și cu ilustrație muzicală de thriller) produc o stare de încordare nemaiîntîlnită. E liniște pe străzi – dacă nu ies cîte unii la o paranghelie și-o bătălie cu Poliția –, dar e un vacarm fabulos „în online”. E o luptă pentru secunda de atenție cum nu s-a mai văzut. Cei care-au fost prinși într-un moment prielnic își apără cu rîvnă „cetățile”, iar „barbarii” își iau elan pentru a izbi cu berbecii de asalt.

Separarea între „actori” și „public” e mai fluidă decît niciodată. Tendința de „democratizare” a acestei relații din ultimii ani s-a transformat, în perioada celor aproape două luni de păstrare a distanțării sociale, într-o revoluție. Totul e în facere, totul e în preschimbare, atmosfera fierbe în spațiile personale, iar spectacolul dimensiunii fizice a pustietății spațiului public completează chipul aiuritor al imaginii generale. Discursurile despre noul umanism care urmează în istoria lumii se împletesc cu strigătele iubitorilor de teorii ale conspirației, previziunile pesimiștilor se amestecă printre mantrele rostite de cei care invită toată omenirea pe calea energiilor și armoniilor cosmice. E un vacarm care se aude în univers, dar vine de pe o planetă ale cărei străzi și orașe sînt pustii. Iar de la vînzarea celei mai ieftine napolitane pînă la viitoarele cărți de mare succes, de la împachetarea celui mai banal ceai pînă la ce va fi fiind în viitorul apropiat o lucrare de artă contemporană, e în plină desfășurare o bătălie cruntă, pentru cea mai valoroasă pradă. Publicul. Orice va fi însemnînd această noțiune.  

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Atitudine revoltătoare a unui hotel din Olanda la adresa unui român. Motivul aberant pentru care i-a anulat rezervarea
Bărbatul, cercetător în România, rezervase o cameră la un hotel din Tilburg, Olanda, dar s-a trezit ulterior cu rezervarea i-a fost anulată.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Ce vești ne dau meteorologii pentru vremea de Florii și Paște. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni
În următoarele săptămâni, valorile termice vor fi destul de coborâte, fiind posibile precipitații în toate regiunile.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.