Publicul

Publicat în Dilema Veche nr. 882 din 4 - 10 martie 2021
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

├Äntr-un articol recent (cel din nr. 880 al revistei noastre), dl Andrei Ple╚Öu creiona portretul de grup al publicului alc─âtuit din ÔÇ×categoria nespecialistului pasionat, cultivat ╚Öi inteligentÔÇŁ. Speciali╚Ötii nu mai pot fi ÔÇ×publicÔÇŁ pentru specialitatea lor, c─âci ei s├«nt actorii. ├Äns─â nespeciali╚Ötii pasiona╚Ťi se constituie ├«n ÔÇ×publicÔÇŁ ╚Öi pentru ei ÔÇ×merit─â s─â fie scrise toate c─âr╚Ťile lumiiÔÇŁ, c─âci ÔÇ×ei s├«nt sarea culturiiÔÇŁ, mai spune dl Ple╚Öu.

├Änt├«mplarea a f─âcut c─â am citit articolul fondatorului nostru imediat dup─â ce am primit cel mai recent num─âr (cel din 2019) al revistei anuale ├ëtudes byzantines et post-byzantines, editat─â de Societatea Rom├ón─â de Studii Bizantine. ├ëtudes byzantines... este o publica╚Ťie academic─â scris─â, validat─â ╚Öi circulat─â ├«ntre speciali╚Öti. Acest num─âr, realizat ├«n onoarea lui Peter R.L. Brown, cuprinde peste 300 de pagini scrise de 16 speciali╚Öti din Statele Unite, Israel, Austria, Marea Britanie, Italia, Rusia ╚Öi Rom├ónia, ╚Öi este intitulat ÔÇ×Faith and Community around the MediterraneanÔÇŁ. Toate contribu╚Ťiile s├«nt ├«n limba englez─â. ├Än ├«ncheiere, revista public─â un interviu pe care animatorul acestui num─âr, Petre Guran, ├«l ia celui onorat. Profesorul Peter Brown, ast─âzi ├«n v├«rst─â de 85 de ani, este unul dintre cei mai importan╚Ťi cercet─âtori ai antichit─â╚Ťii t├«rzii ╚Öi ai Evului Mediu timpuriu, un savant ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului ╚Öi un autor influent ├«n lumea ideilor ÔÇ×tariÔÇŁ (adic─â nu ├«n lumea Facebook ╚Öi altele asemenea). ├Änc─â din anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70 ai veacului trecut, Peter Brown a adus un suflu nou ├«n specialitatea sa, eviden╚Ťiind rela╚Ťia dintre cre╚Ötinism ╚Öi istorie ├«n toate dimensiunile ei (politic─â, economic─â, social─â) ├«ntr-un fel nou. Era o vreme (nu s├«nt sigur c─â a trecut) ├«n care studiul cre╚Ötinismului era segregat. Teologii, ├«n cetatea lor, se ocupau exclusiv de dogme ╚Öi de evolu╚Ťiile institu╚Ťiilor cre╚Ötine. Istoria era l─âsat─â ├«ntr-un fundal ├«ndep─ârtat, ca un decor vag, cu rolul unic de a marca mai degrab─â calendaristic evolu╚Ťiile cre╚Ötinismului. ├Än alt─â cetate, istoricii (inclusiv istoricii religiilor) se ocupau de istoria lumii ╚Öi a omului, iar cre╚Ötinismul era doar o religie ca oricare alta, f─âr─â mare importan╚Ť─â ├«n sine, dar important─â numai ├«n cuplaj cu altele, un fel de ingredient care ├«mpreun─â cu alte o mie d─â culoarea epocilor. ├Än acest context academic ╚Öi intelectual, Peter Brown a lucrat recunosc├«nd rolul privilegiat al cre╚Ötinismului ├«n spa╚Ťiul european extins ╚Öi pun├«ndu-l ├«n dialog direct, frontal, cu istoria ├«ns─â╚Öi. ├Än plus, Peter Brown este admirabil ╚Öi pentru c─â, spre deosebire de mai to╚Ťi savan╚Ťii pe care ├«i cunosc, el ├«nsu╚Öi repune ├«n discu╚Ťie, nuan╚Ťeaz─â sau chiar reformuleaz─â cercet─âri ale sale de mai ├«nainte. Brown are t─âria intelectual─â ╚Öi moral─â de a deschide un dialog intens, uneori chiar contradictoriu, cu propria oper─â, ceea ce-l face mereu interesant.

Cum s├«nt un pasionat de studii bizantine ╚Öi un cititor indisciplinat al lui Peter Brown, am parcurs revista ╚Öi am fost ├«nc├«ntat. Cum s├«nt un nespecialist, nu am, fire╚Öte, nimic important de spus ├«n leg─âtur─â cu cercet─ârile publicate ├«n revist─â. Dar cred c─â ar fi ceva important de spus cu privire la rela╚Ťia dintre revistele de specialitate ╚Öi public. Acel public la care se referea dl Andrei Ple╚Öu.

Publicul este o form─â superioar─â de organizare a mul╚Ťimii; dac─â mul╚Ťimea este o adunare de oameni care se ╚Ťine ├«mpreun─â prin contact fizic, printr-un adeziv al apropierii, publicul este o adunare de oameni care se ╚Ťine ├«mpreun─â prin informa╚Ťie, prin idee, prin ÔÇô iat─â ÔÇô hr─ânirea aceleia╚Öi pasiuni, spune undeva Gabriel Tarde ╚Öi cred c─â distinc╚Ťia dintre mul╚Ťime ╚Öi public e de re╚Ťinut. Publicul rom├ónesc redevine tot mai mult mul╚Ťime, retrogradeaz─â cumva sub vremurile pe care le tr─âim. ├Än lumea Facebook, publicul pentru care merita s─â scrii toate c─âr╚Ťile lumii nu se mai distinge. Nu s├«nt sigur dac─â mai exist─â sau nu. ├Ämi spun, totu╚Öi, c─â dac─â eu ╚Öi aceast─â revist─â din m├«na mea exist─âm, acest public nu a disp─ârut. Poate c─â, ├«n vremuri potrivnice, el nu mai este at├«t de vizibil.

├Än orice caz, ce vreau s─â spun este c─â reviste precum ├ëtudes byzantines et post-byzantines s├«nt decisive ├«n formarea ╚Öi prezervarea unui public. ├Än toate disciplinele umaniste, dar cred c─â ╚Öi ├«n altele, nespeciali╚Ötii s├«nt ╚Ťinu╚Ťi aproape de domeniul pasiunii lor nu prin publicistica de popularizare, ci prin cea de specialitate. Pentru a se hr─âni, pasiunea are nevoie de mai mult dec├«t simpla informare ├«n termenii culturii generale.

Pentru nespecialistul pasionat, pentru diletantul (de la italienescul diletto), pentru amatorul (de la italienescul amare/amato) studiilor bizantine, ├«nt├«lnirea cu revista de care v─â vorbesc este o bucurie din care trage multe foloase, cel mai important fiind acela c─â-╚Öi ╚Ťine pasiunea vie. Dar circuitul revistelor de specialitate este str├«mt ╚Öi ele devin, ├«n fapt, intruvabile. A╚Öa c─â marea ╚Öans─â a nespecialistului pasionat r─âm├«ne Internetul. Printre foarte pu╚Ťinele beneficii ale transmiterii ad infinitum a informa╚Ťiilor prin lumea virtual─â ar trebui s─â fie, teoretic, ╚Öi acesta: prezervarea ╚Öi dezvoltarea publicului. Totu╚Öi, din c├«te ├«mi dau seama, victoria deplin─â a Internetului asupra omenirii nu a dus deloc la l─ârgirea ╚Öi ├«mprosp─âtarea publicului, ci, dimpotriv─â, a dus la l─ârgirea masei ignorante ╚Öi la cre╚Öterea agresivit─â╚Ťii ei. Dec├«t s─â aduc─â nespeciali╚Ötii pasiona╚Ťi ├«mpreun─â, Internetul s-a dovedit a fi mult mai bun ├«n str├«ngerea pro╚Ötilor ╚Öi ignoran╚Ťilor ├«n re╚Ťea, ceea ce le-a dezv─âluit imediat c─â formeaz─â o majoritate solid─â ├«n orice chestiune ╚Öi, cu asta, le-a dat con╚Ötiin╚Ťa puterii lor. ├Än loc s─â hr─âneasc─â publicul, Internetul a dat mu╚Öchi mul╚Ťimii.

Nu ├«n ultimul r├«nd, m─â uime╚Öte prostul renume pe care ├«l au amatorii ╚Öi diletan╚Ťii ├«n Rom├ónia. Publicul pentru care merit─â scrise toate c─âr╚Ťile lumii este, la noi, dispre╚Ťuit. ╚śi dac─â observi atent, fenomenul este ├«ngrijor─âtor c─âci publicul este dispre╚Ťuit ╚Öi h─âr╚Ťuit tocmai de mul╚Ťime. Spre deosebire de toate limbile latine, dar ╚Öi de unele nelatine, ├«n limba rom├ón─â vorbit─â azi amatorismul ╚Öi diletantismul s├«nt peiorative, sinonime perfecte pentru incompeten╚Ť─â, prostie, ba chiar pentru impostur─â. M─â mir cum de o ╚Ťar─â a aproxim─ârilor largi, a pogor─âmintelor ╚Öi a ├«ng─âduitorului ÔÇ×merge ╚Öi-a╚ÖaÔÇŁ este at├«t de intransigent─â cu amatorii ╚Öi diletan╚Ťii! ├Än fine, nu e singurul ╚Öi nici neap─ârat primul lucru care s─â ne mire privindu-ne.

Unul din semnele de ├«ns─ân─âto╚Öire a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti va fi c├«nd mul╚Ťimile de azi se vor reconverti ├«n public. Urm─âri╚Ťi ╚Öi spera╚Ťi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.