Publicaţii pentru femei

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Iconofobie jpeg

Analizînd romanul Ion al lui Rebreanu, G. Călinescu spune, la un moment dat, în celebra sa Istorie…, următoarele – nu mai puţin celebre – cuvinte: „În societatea ţărănească, femeia reprezintă două braţe de lucru, o zestre şi o producătoare de copii.“ Fraza este cunoscută, cred, de toată lumea. Acum vreo două decenii şi jumătate, era chiar o banalitate de manual. Călinescu – un misogin nedisimulat, de altfel – enunţă aici un adevăr trist, legat de mentalităţile patriarhale ale lumii tradiţionale, nu doar româneşti, aş îndrăzni să adaug, ci internaţionale: femeia nu depăşeşte, în interiorul stereotipurilor culturale ancestrale, nivelul unei comodităţi oarecare, necesare – prin funcţiunile sale biologice şi sociale – bunului mers al istoriei. Exemplul particular, cu valoare generică, folosit de Călinescu, e Ana, femeia-victimă (imaginată de Rebreanu) care ajunge un mijloc de confruntare socială între doi bărbaţi: tatăl şi viitorul soţ. Personalitatea şi umanitatea din ea sînt reduse pînă la anihilare de voinţa masculină, ce o reproduce mental, invariabil, numai în formulă de obiect. Odată încheiată capacitatea sa utilitară, rolul istoric al femeii, practic, s-a terminat. „Anele“ lumii vechi devin dispensabile.

S-ar zice, la prima vedere, că progresul omenirii a fost, după cel de-al Doilea Război Mondial, covîrşitor. Mentalităţile au evoluat, femeia s-a emancipat, au apărut ideologii de modernizare filozofică (precum feminismul!), penetrînd majoritatea straturilor de rezistenţă culturală (autarhică) şi, în sfîrşit, bărbaţii au început să-şi redefinească poziţiile sociale în raport cu nevoile de afirmare şi exprimare ale partenerelor lor de viaţă. S-au ivit – uneori cu succes real – tipologii novatoare, ca femeia-politician, femeia-om-de-afaceri, femeia-soldat, femeia-astronaut, femeia-boxer şi femeia-fotbalist, în perfect acord cu rigorile unui sistem (postindustrial, postmodern etc.) deschis către periferii. În plus, ceea ce mi se pare, într-un anumit sens, mai important, s-a conturat, treptat, o întreagă infrastructură, cum să-i spun, „mentalitară“, destinată susţinerii „ideologice“ şi „filozofice“ a procesului emancipării. Aici pot fi citate mii (poate chiar milioane, cine ştie?) de publicaţii (cărţi şi reviste), talk-show -uri, show-uri, instituţii, comisii, comitete ş.a.m.d. axate pe problematica feminităţii.

Dacă însă un ochi răutăcios se opreşte ceva mai îndelungat asupra unora dintre elementele acestei impresionante recuzite mediatice (asupra revistelor „pentru femei“ bunăoară!), poate avea surprize. Multe dintre publicaţiile contemporane dedicate feminităţii accentuează, paradoxal, fenomenul de discriminare, întorcîndu-ne, ironic, din punct de vedere „cultural“, în urmă cu trei sute de ani. Nu sînt cititorul unor astfel de magazine, dar, fiind un consumator consecvent de presă, întîrzii adesea cu privirea pe standurile de reviste, citind, între altele, şi titlurile mai exotice, unele legate de femei. O vreme, mi-am zis că, din titluri, nu am cum să-mi fac o impresie adecvată şi că, fără îndoială, sentimentele mele de suspiciune ar fi putut fi false. Parcurgînd, la repezeală, sintagmele stridente de pe coperţile unor mensuale, hebdomadare ori trimestriale, precum Unica, Tabu, Elle, Eva, Felicia, Ioana sau Cosmopolitan, trăiam o senzaţie de dezolare. „Emancipata“ femeie postmodernă părea, în viziunea editorilor unor asemenea (luxoase, altfel!) publicaţii, o creatură destinată, necondiţionat, sexului, experimentelor culinare, bijuteriilor, hainelor şi machiajelor (toate create pentru bucuria unui bărbat conturat, în decorul subliminal al titlurilor, ca o veritabilă fantomă venită din trecutul patriarhal!).

Ca atare, intrigat, la un moment dat, am făcut un gest nebunesc. Mi-am cumpărat cîteva numere din revistele amintite. Am vrut să mă conving că greşesc şi că nişte campioni ai succesului feminin nu pot să vadă în femeie doar un accesoriu stupid al universului masculin, o mîţă împopoţonată cu zorzoane, tolănită pe o canapea de lux. Din păcate, rezultatul a fost deprimant. Femeia postmodernă, „Eva“ prezentului, este, pentru publicaţiile în cauză, un clişeu, o marotă a societăţii de consum. Ea învaţă să facă zilnic cumpărături, să gătească fantezist, să se îmbrace colorat, să facă sex aproape tot timpul (inclusiv în public, pentru „a condimenta“ viaţa iubitului/soţului), să-şi pună în valoare nurii, să aducă bani în casă (nu din independenţă financiară, ci din aceeaşi dorinţă patologică de a-şi mulţumi partenerul), să fie „adamoholică“, să viseze (nu la călătorii intergalactice, ci la „a fi în pat cu Brad Pitt“), să mănînce cu stil, să se înfometeze cu metodă, să-şi cocoloşească progeniturile etc. Nu trebuie să fii mare lector printre rînduri pentru a observa faptul că, în acest tip de societate, femeia reprezintă tot o comoditate. Adică aceeaşi veche sursă de venit, obiect de divertisment şi factor de procreare, toate stilizate, butaforic, pe un fundal de paradis terestru.

Singura diferenţă ar veni din faptul că femeia tradiţională (în cazul nostru, Ana a lui Rebreanu!), sătulă de oprimare, recurge la gestul disperat al punerii ştreangului de gît. Femeia postmodernă e sfătuită, dimpotrivă, să manifeste, în orice împrejurare, un optimism maladiv. Să chiţcăie oligofrenic în vile somptuoase, la mondenităţi, pe plajă la Miami, la solar sau în propriul jacuzzi, pînă cînd cel de lîngă ea va avea el însuşi bunul-simţ să-şi caute o creangă rezistentă şi o funie cît mai robustă.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.
11174553 (1) jpg
Serbia - Elveția. Calificare spectaculoasă pentru elvețieni după un meci nebun
Viitoarea adversară a României din preliminariile Euro, Elveția, a reușit să revină de la 1-2 în partida cu Serbia și s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului Mondial din Qatar.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.