Proprietatea prost înţeleasă

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
Marea de altădată jpeg

Nu ştiu cîţi îşi mai amintesc cum, imediat după Revoluţie, un Radu Câmpeanu trebuia să explice oamenilor, la televizor, ce înseamnă privatizare. Şi exemplifica prin tutungeria sau franzelăria de la colţul străzii, care, spunea el, nu vor mai fi ale statului, ci ale unui particular care se va ocupa de respectiva afacere. Era nevoie de asemenea explicaţii pentru cei mulţi care uitaseră ce înseamnă proprietate privată. Cei care mai ţineau minte aveau deopotrivă şi memoria naţionalizărilor şi a colectivizărilor comuniste şi încă se temeau că proprietatea particulară ar putea aduce cu sine cine ştie ce nouă prigoană, precum cea împotriva chiaburilor. Din cauza legislaţiei brusc depăşite, primele magazine particulare funcţionau după statutul consignaţiilor. Încet-încet, lucrurile s-au schimbat. La un moment dat, se spunea: „e un privat la colţul străzii“. Şi odată cu „privaţii“, a renăscut conceptul de patron. Era o persoană invidiată, percepută ca avînd mulţi bani apăruţi de cine ştie unde, în nici un caz din afacerea aflată la vedere.

Neştiinţa şi confuziile erau normale după decenii în care maximum de proprietate la care un cetăţean obişnuit putea spera fusese un apartament şi un automobil. Şi acelea se obţineau nu doar cu bani, ci şi după ce se trecea prin calvarul repartiţiilor date prin întreprindere, sau înscrieri şi aşteptări de ani de zile. În ultimii ani ai regimului Ceauşescu, se dăduse un decret prin care nimeni nu putea deţine mai mult de o locuinţă.

Astăzi, e deja greu să-i explici unui copil cum era posibil ca un magazin să fie proprietate de stat şi aproape imposibil să-l faci să înţeleagă cum putea funcţiona acea afacere, de vreme ce, în cea mai mare parte a timpului, toate rafturile erau goale. Noţiunea de proprietate privată şi-a recîştigat prestigiul şi importanţa, ba chiar cu asupra de măsură, aş spune. Pentru că, oarecum justificat după lungile decenii comuniste, ideea tinde să cadă în extrema cealaltă. Expresia „proprietate privată“ a căpătat o putere magică. E probabil şi un model preluat din filmele americane, care însă nu se prea potriveşte în bătrîna Europă. Unii au ajuns să creadă că, pe propria proprietate, au dreptul să facă absolut orice, de la a da muzica tare pînă la a face foc acolo, indiferent unde ajunge fumul şi de la a o lăsa să se umple de gunoaie pînă la a a-i cotonogi pe cei care, dintr-un motiv sau altul, au îndrăznit s-o încalce. Alţii n-au înţeles nici pînă astăzi că nu se pot face stăpîni şi pe drumul de acces către alte proprietăţi sau pe utilităţile publice, doar pentru că trec pe lîngă gardul lor. Nu mai vorbesc de ideea că uneori ar trebui să contribuie la întreţinerea părţilor comune.

Un exemplu deja faimos este zona lacului Snagov, plină de proprietari bogaţi, dintre care mulţi nu s-au putut dezbăra de mentalitatea de apucători ai averii statului. În curînd, probabil că la lac nu va mai exista nici un fel de acces public, fiindcă va fi înconjurat, mai mult sau mai puţin legal, de proprietăţi care vor bloca toate căile de acces. Unii şi-au arondat, pur şi simplu, porţiuni de pădure (care are statut de rezervaţie naturală) sau chiar zone ale luciului de apă, pe care le-au înconjurat cu gard (lacul fiind, la rîndu-i, o rezervaţie administrată de Apele Române). Continuînd aşa, va veni momentul în care, deşi lacul şi pădurea aparţin domeniului public, în mod paradoxal de ele nu se vor mai putea bucura nici măcar amintiţii proprietari. Asta pentru că nu vor mai putea circula decît pe propria proprietate. Cei cu şalupe vor putea ieşi cu ele în larg, fiecare de pe pontonul lui particular, dar nu vor mai putea acosta nicăieri altundeva pentru că, de jur împrejur, nu vor mai fi decît proprietăţile altora. Sigur, există varianta să se împrietenească cu vecinii (ceea ce nu prea se întîmplă).

După epoca intangibilelor proprietăţi de stat comuniste, ne-am transformat într-o ţară cu proprietari răi şi garduri înalte pline de avertismente de tipul „cîine rău“. Individualişti care ţin să se izoleze cît mai bine de restul lumii.

Continuă să existe şi problema administratorilor, a concesionarilor, arendaşilor sau a tot felul de ciocoi care întotdeauna ajung să se creadă stăpîni. Noţiunea de proprietate privată a căpătat o asemenea forţă că pînă şi autorităţile statului o invocă cînd vor să explice, cît mai scurt, că nu e voie să intri într-o anumită zonă pe care o păzesc. Mi s-a întîmplat ca un SPP-ist cu un ski jet, care se învîrtea în jurul plajei prezidenţiale de la Neptun, să-mi spună că nu se poate trece cu barca pe sub podul care desparte plaja de debarcaderul prezidenţial fiindcă e o „proprietate privată“. Era, cred, doar o vorbă, fiindcă acolo nu poate fi cazul nici măcar de o proprietate privată a statului. Plajele sînt menţionate în mod explicit în Constituţie ca făcînd „obiectul exclusiv al proprietăţii publice“ (art. 136), deci forma legală prin care preşedinţia foloseşte acea plajă trebuie să fie alta. În sfîrşit, lăsînd la o parte această excepţie, ar fi poate cazul să luăm exemplul unor ţări civilizate europene, unde malurile tuturor apelor sînt folosite în mod public, şi proprietarii particulari, chiar dacă au ieşire la acea apă, sînt obligaţi să lase cîţiva metri liberi circulaţiei publice.

Cînd ideea de proprietate privată avea nevoie de susţinere, prin anii ’90, liberalii, în mod special, susţineau că există un instinct de proprietate înnăscut. Ei bine, se pare că un instinct înnăscut al interesului public nu există. E o chestiune mai subtilă, care se cultivă. La noi, ideea a şi fost complet compromisă de comunism. Dar poate că a venit momentul cînd oamenii pot înţelege mai uşor ce ar avea de cîştigat de pe urma unui domeniu public bine organizat şi administrat. Şi cineva ar trebui poate să-şi asume rolul de a-i educa în acest sens. Altfel, riscăm ca, după ce am ieşit cu greu din comunism, să ne trezim de-a dreptul în feudalism.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.