Profesori nefericiți

Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
Profesori nefericiți jpeg

La o agapă, foști colegi rememorau ce le făceau profesorilor din liceu înainte de 1989. E drept că și profesorii făceau elevilor diverse lucruri, fiindcă pe vremea aceea exista obiceiul pedepselor fizice sau al terorizării prin note, amenințări cu corijența (mai ales înainte de examene importante pe care le puteai pierde), extemporale și altele. Cum nu se prea puteau pune cu „teroriștii“ liceului, de cele mai multe ori elevii se „răzbunau“ pe niște bieți profesori care nu știau sau nu voiau să se apere de ei.

Un asemenea „cal de bătaie“ era o profesoară de biologie, care nici nu mai e, sărmana. N-o să-i pronunțăm numele, deși chiar și acesta era subiect de bancuri. O fostă elevă își amintește cum, după ce profesoara făcea prezența, unii colegi ieșeau din laborator „cu ursul“. Se foloseau adică de marele urs împăiat care era într-un colț. Se ascundeau în spatele lui și-l împingeau ușor-ușor spre ușă. Evident că toți ceilalți rîdeau, spre nedumerirea profesoarei care nu înțelegea ce se întîmplă. Ursul „făcea pași“, iar odată ajuns în apropierea ușii, cel ascuns în spatele lui aștepta un moment prielnic, de obicei cînd profesoara scria ceva pe tablă, și se strecura afară. Un altul muta apoi ursul la loc sub ochii profesoarei, care tot nu înțelegea nimic, pentru următorul elev care voia să iasă, care lua manevra de la capăt cu animalul către ușă. Ursul se tot plimba așa pînă la ușă și înapoi în timpul orei, iar la sfîrșit în clasă rămîneau foarte puțini elevi, spre nedumerirea profesoarei.

Dincolo de asta, unii aruncau cu bucăți de cretă în profesoară în timp ce scria la tablă sau, odată, un coleg zis „Piticul“ a pătruns în diorama cu Delta Dunării din spatele clasei. Surprins acolo de apariția inopinată a profesoarei, s-a ascuns printre mistreți, pelicani și stuf. Pe la jumătatea orei, în timp ce vorbea, profesoara l-a văzut, în vitrină. A amuțit brusc. Credea că diorama aceea e încuiată cu cheia și nu pricepea ce poate căuta un elev înăuntru. Întrebîndu-l, acesta a răspuns speriat ceva de genul „Păi, eu eram aici“. A stîrnit un haz de nedescris. O singură dată profesoara de biologie chiar s-a supărat serios, cînd cineva a aruncat în acvariu o pungă întreagă cu purici de baltă. Peștii au mîncat tot și au fost găsiți a doua zi cu burțile în sus. Cel care a săvîrșit „peșticidul“ nu știuse, probabil, că peștii mănîncă pînă crapă. În orice caz, în ciuda anchetei declanșate de profesoară, nu s-a aflat niciodată cine a fost.

Pe profesorul de filozofie îl înnebuneau frecînd sub talpa piciorului (mai mulți în același timp) cîte un creion cu muchii. Astfel, în clasă se producea un fel de hîrîială generală care bruia discursul despre marxism al profesorului. Uneori, omul se uita atent pe sub bănci să vadă ce se întîmplă, dar atunci mișcarea se oprea. Creioanele erau scurte și nu se vedeau de sub pantofi. La un moment dat însă, „filozoful“ a înțeles că zgomotul e legat de mișcarea picioarelor. De atunci, de cîte ori auzea hîrîitul acela, se întorcea brusc către un elev din zona respectivă, pironindu-l cu vorbele: „De ce freci talpa, tovarășe elev?“ Negările erau de-a dreptul teatrale. Se prefăceau teribil de ultragiați de asemenea acuzații, mai ales că de multe ori bietul profesor nici nu-l nimerea pe adevăratul „vinovat“. Oricum, în timp ce unii „frecau talpa“, alții din ultimele bănci jucau cărți (deja e o dispută, astăzi, dacă whist sau șeptică).

În fine, în catalogul din arhivă existînd și numele profesorilor, și-au adus aminte de unul care, altfel, cu siguranță s-ar fi pierdut complet în negura timpurilor, în ciuda faptului că-l chema Bășică. Preda o materie care se numea UTLM. Și-au adus aminte inițialele astea ca prin vis. Pe Google, am descoperit că sînt acronimul de la Utilajul și Tehnologia Lucrărilor Mecanice. Cei de la clasele industriale făceau MUI, adică Mașini și Utilaje Industriale. La fel de interesant. Unii dintre profesorii aceștia erau și ei jenați sau timorați că, prin imbecilitatea regimului de atunci, erau obligați să predea asemenea materii unor elevi care, evident, aveau cu totul alte interese și preocupări. Iar domnului Bășică i s-a întîmplat ca, în timp ce se plimba în fața clasei, să-i apară printre picioare o minge lansată de pe rîndurile dintre bănci. Prima oară a zîmbit și, luînd-o în mîini, a pus-o pe ultima bancă. Mingea a apărut însă și a doua oară. Era deci ceva intenționat și omul s-a enervat. A băgat mingea sub catedră. A treia oară a apărut însă altă minge, mai mică. S-a lovit de peretele de sub tablă și s-a întors rapid printre rînduri, făcîndu-se nevăzută. Tovarășul Bășică a intrat în alertă. Se vedea că pîndește o nouă apariție a mingii pentru a o confisca și pe aceea. La un moment dat, lansatorul a prins momentul să-i dea drumul din nou rapid printre rînduri, ca la popice. Prea repede pentru ca profesorul (grăsuț) s-o poată prinde cu mîna. Cel mult putea să i dea un șut, ceea ce a și încercat, înainte ca mingea să dispară iar printre rînduri. N-a nimerit-o însă și s-a izbit cu pantoful de piciorul de fier al primei bănci. I-au dat lacrimile de durere și de ciudă. După cîteva secunde, însă, vorbea în continuare despre UTLM-ul lui, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat.

Foto: flickr

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii