Problema num─âratului

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Marea de alt─âdat─â jpeg

De-a lungul timpului, tot ocup├«ndu-m─â cu gazet─âria ┼či cu cifrele, am ├«nt├«mpinat o problem─â recurent─â: cea a lipsei de interes a guvernelor rom├óne┼čti fa┼ú─â de simplul num─ârat. Am mai pomenit lucrul ─âsta. Acum c├«┼úiva ani, am constatat, de exemplu, c─â nu e cunoscut cu exactitate num─ârul persoanelor bolnave mintal din ┼úar─â. Adic─â al celor ├«nregistrate de spitale, cu acte ├«n regul─â. Nimeni nu pare dispus s─â centralizeze asemenea date. Aflu, acum, c─â nici num─ârul persoanelor cu autism nu pare s─â fie centralizat. De asemenea, am descoperit c─â num─ârul c─âru┼úelor din Rom├ónia e necunoscut la nivel central. Ele s├«nt ├«nregistrate la prim─âriile comunelor ┼či ora┼čelor, dar nimeni nu s-a g├«ndit s─â adune aceste cifre. S─â zicem c─â num─ârul c─âru┼úelor nu-i un cap─ât de ┼úar─â, c─â ┼úine mai degrab─â de pitoresc. Nu acela┼či lucru se poate spune, ├«ns─â, despre terenuri. C├«nd cu acordarea subven┼úiilor europene pentru fermieri, ├«mi amintesc c─â a fost o ├«ntreag─â tevatur─â, fiindc─â nu se ┼čtiau suprafe┼úele reale. Dac─â n-ar fi fost sistemele de m─âsurare moderne prin GPS, prin metoda clasic─â n-am fi reu┼čit ├«n veci s─â producem ni┼čte documente cadastrale decente ÔÇô dec├«t, poate, ├«n Transilvania, care a fost mai riguros cartat─â pe vremea c├«nd f─âcea parte din Imperiu. Tot cu ajutorul Europei, am ├«nceput s─â ne num─âr─âm ┼či vacile.

Migra┼úia rom├ónilor a devenit, ├«n ultimii ani, un fenomen na┼úional, ba chiar de-a dreptul european. ├Än afar─â de estim─âri foarte grosiere, nici un minister din Rom├ónia nu ┼čtie, de fapt, c├«┼úi cet─â┼úeni rom├óni lucreaz─â ├«n str─âin─âtate. Motivul invocat seam─ân─â cu cel dintr-un banc celebru: ÔÇ×Pe ─âla nu pot s─â-l num─âr pentru c─â zburd─â.ÔÇť

├Än noianul general de aproxima┼úii, ast─â-var─â, colac peste pup─âz─â, la referendum, autorit─â┼úile p─âreau s─â nu mai ┼čtie exact nici m─âcar num─ârul total de votan┼úi. Chiar ┼či acolo au ap─ârut num─âr─âtorile politice. Mai s├«nt ┼či alte exemple de acest fel. Unele cifre mai apar prin recens─âmintele care s├«nt f─âcute, ├«ns─â, la mul┼úi ani o dat─â, ┼či dup─â ureche. Nu s├«nt eviden┼úe exacte, ci estim─âri sociologice. Alte cifre reies ├«n urma unor programe desf─â┼čurate de ONG-uri. De exemplu, despre migran┼úii rom├óni, mai multe date pare s─â aib─â Funda┼úia ÔÇ×Soros Rom├óniaÔÇť dec├«t Guvernul.

├Än mod oficial, nu ┼čtim, nu ne place sau nu ne convine s─â num─âr─âm precis (coane F─ânic─â). Am auzit, de multe ori, speciali┼čti din diverse domenii, exprim├«ndu-┼či aceea┼či nedumerire, care sun─â cam a┼ča: ÔÇ×Cum po┼úi s─â reglementezi, s─â reformezi sau s─â guvernezi ceva ce nu cuno┼čti?ÔÇť Marea b─âlm─âjal─â cu num─âratul b├«ntuia ┼či pe vremea lui Ceau┼čescu. Pe atunci ├«ns─â, informa┼úiile exacte puteau fi de-a dreptul subversive. Ce-ar fi fost dac─â s-ar fi aflat consumul de past─â de din┼úi pe cap de locuitor, comparativ cu cel din RFG? Sau ce-ar fi fost dac─â s-ar fi comparat num─ârul de autoturisme, raportat la popula┼úie, cu cel din oricare alt─â ┼úar─â occidental─â? ├Än schimb, ├«n lipsa alimentelor ┼či a facilit─â┼úilor de baz─â, se scotea ├«n eviden┼ú─â cantitatea de o┼úel produs─â pe cap de locuitor, cifr─â care devenea motiv de mare m├«ndrie. Numerele exacte erau de evitat ÔÇô ┼či perfect inutile pentru politica de atunci. ├Än ciuda puterii discre┼úionare pe care o avea, nici Ceau┼čescu nu mai putea afla ceva exact de la subordona┼úii s─âi. Din m─ârturiile celor care au avut de-a face cu el pe c├«nd fugea, ├«n zilele Revolu┼úiei, rezult─â c─â nici nu ├«n┼úelegea ce are lumea cu el.

Nici ast─âzi, adev─ârurile exacte nu folosesc guvernelor, fiindc─â ┼či acestea ÔÇ×fac politic─âÔÇť. Ceva s-a mo┼čtenit. Cifrele par inutile. Ar fi de salutat Guvernul care ar ├«ncepe, pur ┼či simplu, s─â numere. S─â lase promisiunile, scuzele ┼či ciond─ânelile televizate, ┼či s─â ├«nceap─â s─â numere oamenii, casele, terenurile, c─âru┼úele, caii ┼či vacile, orele din mersul trenurilor... S─â socoteasc─â mai exact veniturile ┼či cheltuielile publice, necesit─â┼úile ┼či posibilit─â┼úile reale ┼č.a.m.d. Ob┼úinerea unei asemenea eviden┼úe riguroase ar fi nu doar o dovad─â de seriozitate, ci ┼či un act de guvernare ├«n sine. Dac─â m─â g├«ndesc mai bine, a guverna ├«nseamn─â a ┼úine ┼úara ├«n ordine. Pentru asta, trebuie s-o cuno┼čti. ┼×i ca s-o cuno┼čti, trebuie s─â numeri ce ai ├«n ea.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.