Prin bezna primelor alegeri locale

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Au trecut mai bine de 24 de ani. Se ╚Ťineau atunci primele alegeri locale libere din Rom├ónia postcomunist─â. Cu o echip─â de vreo c├«╚Ťiva tineri voluntari, ├«ncercam s─â punem um─ârul la victoria candidatului Conven╚Ťiei Democrate. Mai precis, lipeam afi╚Öe prin ora╚Ö cu figura lui Crin (tot Crin ÔÇô floare liberal─â?) Halaicu. Era noapte ╚Öi ├«ntuneric pe str─âzi, era frig, era iarn─â. ├Än timpul zilei, eram ocupa╚Ťi cu serviciul ╚Öi, mai ales la ├«nceput, ne-ar fi fost chiar fric─â s─â lipim afi╚Öe cu candidatul opozi╚Ťiei, ziua, ├«n amiaza mare. Amintirile mineriadelor ╚Öi ale muncitorilor de la IMGB, care ÔÇ×f─âceau ordineÔÇť, ne erau ├«nc─â foarte proaspete ├«n minte. Cu timpul, am descoperit ├«ns─â c─â mul╚Ťi bucure╚Öteni se bucurau c─â s├«ntem de la opozi╚Ťie. Unii chiar ne aplaudau c├«nd vedeau c─â figura care ap─ârea desf─â╚Öurat─â din m├«inile noastre era a lui Halaicu. Se cam s─âturaser─â ╚Öi de Ion Iliescu, ╚Öi de guvernarea FSN (pe atunci, ├«nc─â nu se divizase). Ni se spunea c─â trebuie s─â facem totul s─â nu ias─â ÔÇ×escroculÔÇť (trebuie s─â pun ghilimelele) de Cazimir Ionescu. Halaicu era cel care aducea lumina. Ce-i drept, pe vremea lui, Bucure╚Ötiul avea s─â se relumineze, m─âcar la propriu.

Unul dintre noi c─âra o g─âleat─â cu lipici, iar noi, ceilal╚Ťi, aveam ├«n m├«ini pensule ╚Öi afi╚Öe f─âcute sul. Muiam pensulele ├«n g─âleat─â, d─âdeam pe locul cu pricina ╚Öi apoi ├«ntindeam afi╚Öul cu figura aceea mare ╚Öi str─âlucitoare, cu chelie ╚Öi musta╚Ť─â, av├«nd grij─â s─â nu fie str├«mb ╚Öi s─â nu fac─â cute. Ca un fel de baz─â, aveam o Dacie break, vi╚Öinie, pus─â la b─âtaie tot ├«n mod voluntar de un proprietar entuziast. ├Än portbagaj erau afi╚Öe ╚Öi lipici pentru reaprovizionare, c├«nd materialele pe care le aveam ├«n m├«ini se terminau.

Era ╚Öi pe atunci o regul─â cu afi╚Öajele electorale, existau panouri speciale pentru asta, ├«ns─â nimeni nu se limita la at├«t. Ni se spunea c─â nu-i vom putea ├«nvinge niciodat─â pe comuni╚Öti (fie ei ╚Öi cripto sau post) dac─â respect─âm regulile f─âcute chiar de ei. ╚śi abia dup─â ce i vom ├«nvinge, ziceau cei mai ├«n v├«rst─â, vom putea crea, ├«n sf├«r╚Öit, o lume normal─â, cu reguli serioase, pe care s─â le respecte toat─â lumea. M─â ├«ntreb dac─â ast─âzi, c├«nd figurile candida╚Ťilor nu ne mai privesc de pe bannere uria╚Öe ╚Öi nu ne mai asalteaz─â de pe toate gardurile ╚Öi de pe to╚Ťi st├«lpii, se poate spune c─â am ajuns ├«n sf├«r╚Öit ├«n acea lume normal─â de care vorbeam atunci.

├Än acea iarn─â puneam, deci, afi╚Öe nu doar pe panourile oficiale, ci ╚Öi pe st├«lpi ╚Öi garduri, ╚Öi mai ales pe paravanele albastre de tabl─â care delimitau un ╚Öantier nesf├«r╚Öit (de mul╚Ťi ani se construia acolo o nou─â linie de metrou). Gardul acela era proprietatea statului ╚Öi asigura, cum se spune, o bun─â vizibilitate. Era ╚Öi ideea c─â trebuie s─â lipim mai multe afi╚Öe dec├«t adversarii, astfel ├«nc├«t oamenii care le vedeau s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â e o treab─â serioas─â, c─â opozi╚Ťia a ├«nceput s─â aib─â for╚Ť─â. Fiindc─â nu eram obi╚Önui╚Ťi cu acea munc─â, prima etap─â ni s-a p─ârut destul de obositoare. ╚śi, colac peste pup─âz─â, ├«ntr-a doua sear─â ne-am trezit c─â tot ce lipisem noi noaptea disp─âruse peste zi. De fapt, nu disp─âruse, ci se schimbase. Adic─â, ├«n locul sutelor de figuri ale lui Halaicu puse de noi, r├«njeau acum subtil sute de figuri ale lui Cazimir (da╚Ťi-mi voie s─â-i folosesc doar prenumele, c─â e de neuitat). Le lipiser─â pe deasupra. Ce altceva ne mai r─âm─âsese de f─âcut dec├«t s-o lu─âm de la cap─ât ╚Öi, la r├«ndul nostru, s─â-l lipim pe Halaicu peste Cazimir. Cineva a ├«ncercat s─â spun─â c─â ar trebui s─â le punem totu╚Öi al─âturi, a╚Öa... ca o lec╚Ťie pentru adversari, ca un semn c─â noi s├«ntem, totu╚Öi, mai civiliza╚Ťi. Evident c─â propunerea a fost luat─â ├«n r├«s. Acum, afi╚Öele lui Cazimir erau f─âcute sendvi┼č, cum s-ar zice. Ordinea era Halaicu ÔÇô Cazimir ÔÇô Halaicu. ╚śi ceea ce conta era, evident, ultima figur─â, cea de deasupra. Lucrurile au continuat a╚Öa vreo c├«teva zile. Era o b─ât─âlie tipic rom├óneasc─â, o munc─â ├«n zadar ╚Öi pentru unii, ╚Öi pentru al╚Ťii. Se vede totu╚Öi treaba c─â ai no╚Ötri erau mai hot─âr├«╚Ťi, fiindc─â, ├«n cele din urm─â, nu doar c─â au acoperit toate figurile lui Cazimir, dar au reu╚Öit s─â ajung─â cu lipirea ╚Öi ├«n locuri foarte dep─ârtate ale cartierului. P─ârea c─â adversarii se d─âduser─â b─âtu╚Ťi. Era foarte frig, cum spuneam (alegerile s-au ╚Ťinut ├«n februarie), ╚Öi, de╚Öi ne mi╚Öcam repede, ne ├«nghe╚Ťau m├«inile ╚Öi picioarele. Ne-am ales ╚Öi cu ceva febr─â muscular─â de la at├«ta dat cu pensula. ├Än ciuda oboselii ├«ns─â, adormeam greu, fiindc─â la culcare m─â ├«nso╚Ťea figura aceea de dimensiuni mult peste cele naturale, cu musta╚Ť─â ╚Öi chelie. Nu reu╚Öeam s─â mi-o scot din minte ╚Öi, ├«ntr-un final, ajungeam s─â m─â ├«ntreb: cine naiba o fi, de fapt, Halaicu ─âsta pentru care ne agit─âm a╚Öa?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.