Președintele, senatorul și mistria

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
Președintele, senatorul și mistria jpeg

Din cînd în cînd, un om politic se interesează de arheologie. Nu știu dacă e reacția firească, dar ți se strînge inima: oare ce năzdrăvănie urmează să se întîmple? Ne „suprimă“? Ne recomandă să facem descoperirea cutare? Ne pune să purtăm ghirlande de flori? Au existat și derapaje majore – am mai scris aici despre arheologia nazistă. Dar azi, două exemple bizare, adică pozitive.

Am citit în primăvară un anunț de angajare pentru un animateur (un fel de diriginte cool) care să se ocupe de o gașcă de adolescenți în timpul unui șantier arheologic. Asta înseamnă că stai o vară la Bibracte, pe urmele lui Cezar, cu trei responsabilități. Prima este ca tot ce ai primit pe inventar să fie predat la sfîrșit părinților în stare bună (în cel mai rău caz, îndrăgostit). A doua este supraviețuirea grupului în condițiile în care socializarea se face pe viu, și nu prin rețele de socializare. A treia, floare la ureche prin comparație, este ca puștimea să prindă drag de arheologie. Casă, masă și 55 de euro brut pe zi.

Ideea șantierului pentru adolescenți face parte dintre programele pentru public desfășurate la Bibracte din 1984. Atunci, Mitterrand a declarat Bibracte sit de interes național, construind acolo, cîțiva ani mai tîrziu, și un centru de cercetare arheologică. Un șantier-școală pentru adolescenți face din ei aliații arheologiei în viitor, adică adulți care nu iau acasă de pe situri un fragmențel de frescă și care direcționează 2% din impozitul pe venit spre situri și muzee. Adulți care-și învață copiii nu numai despre speculațiile cu futures, dar și un pic de istorie. Culmea e că un asemenea șantier aduce organizatorilor și niște bani care pot merge spre restaurare sau conservare sau o mie de alte lucruri. Din păcate, să organizezi un șantier pentru copii e, practic, imposibil. Pentru ei rămîn vizitele făcute cu școala, dacă sînt bine gîndite. Am povestit multor grupuri de clasa întîi sau a doua despre arheologie, ultima oară cînd săpam la Gordion, lîngă Ankara. Mi-ar fi plăcut mai mult dacă n‑ar fi fost ținuți în poziție de drepți lîngă marginea secțiunii, dar învățătoarele erau destul de stresate, cum aș fi fost și eu în locul lor. Presupun că școlarilor li se părea straniu ca un om mare să facă a-tîtea greșeli în frumoasa limbă turcă, dar n-am avut parte nici de fluierături, nici – lucrul de care mă temeam cel mai tare – de sarcasmul lor. E drept că am dat liber la trecerea unora din obiectele descoperite din mînă în mînă, și în plus cei mici nu cunoșteau emoticonul pentru ghiaur.

Ca să revin, președintele francez căruia i se datorează atîtea programe arheologice la Bibracte n-o fi fost complet nepăsător că își construiește un bun nume cultural în felul acesta, și poate nici complet nevinovat de oarecare supralicitare patriotică (benignă totuși) a sitului. Dar una peste alta, incomparabil mai important e acest Centre archéologique européen pe care l-a făcut la Bibracte, și chiar, pe lîngă săpăturile serioase, șantierele-școală de acolo.

Dar interesul politic contează și cînd nu se traduce imediat în fonduri, materiale sau avize. Am văzut de curînd o scrisoare trimisă de un senator american unui arheolog. Scrisoarea fusese primită de colega noastră la întoarcerea în țară din Bulgaria și România, unde făcuse cercetare istorică și arheologică în cadrul unei (prestigioase) burse Fulbright. Scrisoarea o felicita scurt și la obiect pentru această bursă. Se înțelege, senatorul nu se înrudea, nu se cunoștea, nu nimic cu doctoranda. Singura lor legătură era că cea din urmă era din statul american care îl trimisese pe cel dintîi în Senat. Încheierea era cam așa: „Vă doresc multe alte succese și sper să continuați să ne reprezentați țara cu cinste“. Apoi semnătura în cerneală. Acum, eu, românaș deștept, am pufnit citind toată chestia asta, pentru că, firește, am fost educat să văd în așa ceva o șmecherie propagandistică. Imagine, capital politic; cunoaștem! Mai tîrziu, cînd deșteptăciunea a mai cedat, am simțit o oarecare neliniște. Oare nu cumva aici e și un interes real pentru tinerele elite ale statului federal în cauză? N‑o fi în spatele acestei scrisori și dorința de a interacționa și cu alți oameni decît cei care îți pot fi de imediat folos politic? Dacă da (și – da!), ar trebui să simt (și simt!) o adîncă melancolie. Pe mine de ce nu m-aștepta, cînd m-am întors de la Oxford, o scrisoare de la un senator de București? Nu ceream mult, doar să mă întrebe dacă, prin absurd, e greu să-mi echivalez referatele la doctorat și, eventual, să-și exprime speranța că am reușit să mă întorc cu toate medicamentele cerute de familie și amici. Recunosc însă că, în compensație, primesc mereu felicitări de Crăciun și de Paști, cu poza cîte unui politician, care toate zic același lucru: cu ocazia sfintelor sărbători, m-am gîndit să-ți mai arăt o dată fața mea și îți doresc să poți plăti și felicitarea pe care ți-o voi trimite la anul. Ghiauri!

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

dentist istock jpg
Frica de dentist persistă, în ciuda promisiunilor de tratament „fără durere”. Cum putem trece peste teamă
Frica de dentist este un fenomen real care afectează un număr mare de persoane din România, fapt pentru care ajung la cabinetul dentar când apar probleme complexe sau urgențe.
Cele trei semne ale dependenței de zahăr și trucuri simple pentru a scăpa din capcană Colaj TikTok
Ce se întâmplă când renunți la zahăr timp de o lună. Descoperiri surprinzătoare și sfaturile specialiștilor
O dietă bogată în zahăr este asociată cu numeroase probleme de sănătate. Iată cum poți reduce consumul și controla mai bine pofta de dulce.
sare borcan istock jpg
Planta care înlocuiește sarea în mâncăruri. Are o mulțime de beneficii asupra organismului și oferă un gust unic preparatelor
Știai că există o plantă care înlocuiește sarea și poate da un gust mult mai bun mâncării? Aceasta poate fi adăugată în mai multe rețete, iar gustul este cu adevărat unic.
Asociatia Pe stop jpeg
Realitatea cruntă din mediul rural și din cartierele mărginașe ale Bucureștiului: „Sunt tinere care n-au folosit niciodată un absorbant“
Ciclul menstrual a rămas un subiect tabu în societatea românească. Copilele află de schimbările care au loc în corpul lor nu de la părinți sau de la școală, ci de pe social media.
constantin brancusi sculptor al metaforei 166058 jpg
16 martie: 68 de ani de la moartea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi. Cine a fost muza imortalizată în „Domnișoara Pogany”
La 16 martie 1457, fiul cel mare al lui Iancu de Hunedoara, era executat prin decapitare. Tot într-o zi de 16 martie, în 1957, lumea artistică internaţională suferea o grea pierdere prin moartea celui mai mare sculptor român, Constantin Brâncuşi.
Orașul Caransebeș  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (87) JPG
Orășelul cu aeroport și doar 22.000 de locuitori. A fost înființat la răscrucea primelor drumuri imperiale din Dacia
Orașul Caransebeș a rămas unul dintre nodurile importante de comunicație din vestul României, chiar dacă aeroportul său nu mai este folosit de călători din anii ‘90. Localitatea a fost una dintre cele mai importante ale regiunii istorice a Banatului.
Imprimanta HP ENVY Inspire
Digitalizarea din România, sufocată sub teancuri de hârtie
România continuă să se afunde într-un paradox birocratic care anulează orice progres în digitalizarea administrației publice: documentele „digitale” ajung, în final, să fie tipărite, transportate fizic și arhivate în dosare prăfuite.
Femei cu carieră   azopan jpeg
De la interdicții la emancipare: cum au luptat femeile din România pentru educație și carieră
De la interdicțiile din secolul XIX, când femeile erau excluse din universități și limitate la meserii „potrivite“, femeia a trecut, în perioada comunistă, la a fi o adevărată eroină a societății: muncea cot la cot cu bărbații și avea grijă de o familie numeroasă.
Stressed woman   shutterstock jpg
Deepfake și revenge porn: cum sunt exploatate femeile în era hărțuirii digitale
Într-o lume în care realitatea digitală poate fi manipulată foarte ușor, fețele femeilor sunt utilizate în mod abuziv, trupurile le sunt falsificate, iar intimitatea devine moneda de schimb în jocul murdar al umilinței și al răzbunării.