Prăbușirea șandramalei

Publicat în Dilema Veche nr. 648 din 21-27 iulie 2016
Obr─âjorii rumeni ai moralei jpeg

E o vorb─â care circul─â de mult─â vreme pe str─âzile ├«ntortocheate ale felului nostru de a vedea lumea. Pe de o parte, ea vorbe╚Öte despre structura nesigur─â ╚Öi natura etern provizorie a oric─ârui lucru. ╚śandramaua e, ├«n esen╚Ťa sa, ideea de chestie f─âcut─â la repezeal─â, s─â fie acolo, s─â func╚Ťioneze o vreme. Pe de alt─â parte, acestei naturi fragile ╚Öi nesigure i se mai lipe╚Öte ╚Öi inevitabilitatea pr─âbu╚Öirii, o dublare menit─â s─â-i confirme definitv condi╚Ťia aneantiz─ârii. Ideile de ÔÇ×╚ÖandramaÔÇť ╚Öi ÔÇ×pr─âbu╚ÖireÔÇť ├«╚Öi dau m├«na, pentru c─â unde-s doi puterea cre╚Öte. Iar for╚Ťa de ocupa╚Ťie a acestei sintagme se dovede╚Öte a fi una suprem─â. Nu mai r─âm├«ne nici o ╚Öans─â, fie ea c├«t de mic─â, pentru orice idee care are de-a face cu speran╚Ťa durabilit─â╚Ťii. Deci de ce s─â te consumi dac─â totul e sortit pr─âbu╚Öirii? ╚śi de ce s─â manife╚Öti vreo grij─â fa╚Ť─â de lumea ├«n care tr─âie╚Öti dac─â tot e ceva provizoriu? Nu ai nici m─âcar un motiv, c├«t de mic, pentru a proiecta vreo form─â de respect pe ceva anume. La ce bun? Totul e o ╚Öandrama care, la un moment dat, o s─â se pr─âbu╚Öeasc─â, o s─â se duc─â pe copc─â. ÔÇ×SeÔÇĹalege prafulÔÇť, cum spunem c├«teodat─â, cu un soi de superioritate complet ridicol─â, de parc─â cel care pronun╚Ť─â cuvintele astea are o ╚Öans─â, fie ea ╚Öi infim─â, de a nu fi inclus pe lista universal─â a ├«ntoarcerii ├«n ╚Ť─âr├«n─â.

Nu s├«ntem deloc singurii care simt pe propria piele colosala putere de ocupa╚Ťie a acestor vorbe. ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea ╚ÖandramaleiÔÇť e ca un nor care ne urm─âre╚Öte, dar nu ca s─â ne ╚Ťin─â umbr─â, ci ca s─â ne plou─â continuu. La fel de bine ca altora, ╚Öi nou─â e suficient s─â ne dai un sfert de cheie ╚Öi pornim, ca cele mai nervoase motoare, s─â vorbim la nesf├«r╚Öit despre lipsa de ╚Öans─â ╚Öi despre inutilitatea oric─ârei ├«mpotriviri ├«n fa╚Ťa neantului. Iar acum, cu ajutor enorm din partea noastr─â, dar ╚Öi cu o ÔÇ×m├«n─â prieteneasc─âÔÇť din partea celor care ne-au ÔÇ×eliberatÔÇť ├«n 1945, mut─âm entuziast ideea de pr─âbu╚Öire a ╚Öandramalei, din curtea noastr─â, ├«n ograda ├«ntregului continent. Mai precis, ├«n ograda ideii de uniune a unor state europene, la care am aspirat ca bezmeticii, dar, odat─â ajun╚Öi acolo, ne-am trezit ╚Öi cu nori╚Öorul de pesimism ╚Öi fatalitate care nu ne abandoneaz─â nici ├«n ruptul capului. A╚Öa c─â, dac─â tot primim ╚Öi ÔÇ×m├«na prieteneasc─âÔÇť a fra╚Ťilor ortodoc╚Öi de la Moscova, mut─âm ideea de ╚Öandrama de pe Rom├ónia pe toat─â Europa unit─â. ╚śi particip─âm, cu tot ÔÇ×optimismulÔÇť nostru proverbial, la o t─âiere de crac─â pe care habar n-avem c─â ne-am a╚Öezat.

Fenomenul din zilele, lunile ╚Öi anii ─â╚Ötia e unul identic cu cel de la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ80. Cu diferen╚Ťa c─â ╚Öi-a schimbat direc╚Ťia de propagare. Nu mai e dinspre vest spre est, ci invers. ÔÇ×V├«ntul schimb─âriiÔÇť bate acum dinspre stepele ├«n care sÔÇĹau dizolvat marile armate ale Europei. Un v├«nt aduc├«nd cu sine exact ╚Öoaptele pe care Occidentul le-a trimis obsesiv ├«ntrÔÇĹacolo, ├«n urm─â cu mai mult de un sfert de veac: ÔÇ×Se pr─âbu╚Öe╚Öte ╚Öandramaua!ÔÇť ╚śi sÔÇĹa pr─âbu╚Öit. Dar lumea de prin p─âr╚Ťile alea e at├«t de obi╚Önuit─â cu jocul eternit─â╚Ťii cu provizoratul, ├«nc├«t a ├«ncropit repejor o alt─â ╚Öandrama, cu ce-a avut la ├«ndem├«n─â. ├Än loc de secer─â ╚Öi ciocan, vulturul bicefal, cu aripile desf─âcute glorios, pe vechiul imn ÔÇô r─âmas ├«n func╚Ťie ÔÇô al Uniunii Sovietice. Regim dur, capace peste cap oricui are alt─â p─ârere sau alt─â orientare, m├«ndrie ╚Öi ├«ncredere c─â m├«na de fier e singura solu╚Ťie, reconstruc╚Ťia ╚Öi recompunerea uria╚Öelor capacit─â╚Ťi militare, nara╚Ťiuni patriotice construite contemporan, ╚Öi gata lucrarea. Gata ╚Öi pl─âm├«nii plini de combustibilul care s─â-ntoarc─â spre Occident mesajul primit acum mai bine de un sfert de secol: ÔÇ×Se pr─âbu╚Öe╚Öte ╚Öandramaua, b─â!ÔÇť

Exact a╚Öa cum oceanul de ╚Öoapte dinspre Occident vorbea, cu ani ├«n urm─â, despre lips─â de legitimitate, incapacitate a liderilor, lips─â de viabilitate a sistemului economic, falimentul raport─ârilor false, simularea jalnic─â a democra╚Ťiei, exact a╚Öa se-ntorc acum valurile astea de ╚Öoapte de la destina╚Ťia spre care au fost trimise. Leviathanul a ├«nghi╚Ťit acel ocean, a fost gata-gata s─â explodeze din cauza presiunii, dar s-a-ncordat ╚Öi-acum trimite ├«napoi tot ╚Öuvoiul, exact a╚Öa cum l-a primit. Lumea din ad├«ncurile lui e obi╚Önuit─â cu greut─â╚Ťile ╚Öi cu lipsurile. Ideea m─âre╚Ťiei na╚Ťiei ├«nc─â mai ╚Ťine de foame. La o adic─â, ├«n eventualitatea unui scandal mare, lumea de-acolo e suficient de t─âb─âcit─â ca s─â porneasc─â, cu c├«ntec ├«nainte, la drum lung. Unii spun c─â economia e praf, iar Rusia n-ar ╚Ťine la un r─âzboi de durat─â. Te ia r├«sul. C├«nd n-a fost economia ÔÇ×prafÔÇť acolo? ╚śi, cu toate astea, de ani buni, particip─â bine-mersi la ├«mp─âr╚Ťirea lumii.

Iar noi, pe-aici, ocupa╚Ťi cu cump─âr─âturile de mezeluri injectate, de la supermarket, ╚Öi cu concediul ├«n Halkidiki, tr─âim cu senza╚Ťia c─â totul e-n ordine, c├«t─â vreme e bere-n frigider. Dup─â cum ╚Öi cei care s├«nt la r├«nd s─â ne conduc─â parc─â z├«mbesc atot╚Ötiutor c─â, la un Doamne fere╚Öte, sc─âp─âm c-o baft─â porceasc─â, a╚Öa cum s-a-nt├«mplat de-at├«tea ori. A╚Öa c─â citim, ne consider─âm informa╚Ťi ╚Öi b─âg─âm ni╚Öte panseuri cu profund─â intona╚Ťie didactic─â, de nici m─âcar s─â r├«zi nu-╚Ťi mai vine. Alarmismul ╚Öi tr├«mbi╚Ťarea iminen╚Ťei r─âzboiului sau a crizei mari, de orice fel, s├«nt prostii sanc╚Ťionabile. Dar indiferen╚Ťa, suficien╚Ťa ╚Öi preocupa╚Ťiunea mintal─â la alte alea, c├«nd lumea fierbe, s├«nt profund impardonabile.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.