Poveşti gastro-identitare

Publicat în Dilema Veche nr. 258 din 26 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Identitatea este un discurs pertinent despre apartenenţe cu sens. Este o "identitate narativă" - ne spune Ricœur - o poveste cu rost sau care caută să instituie un rost împărtăşit. Dar oare ce apartenenţe mai sînt învestite cu sens la ora actuală, care mai sînt rosturile identitare din România zilelor noastre? Îmi păstrez convingerea că cea mai simplă abordare a acestei întrebări existenţiale rămîne mîncarea. Ghicitul în farfurii, meniuri şi vitrine alimentare nu este doar o îndeletnicire plăcută, ea este şi una fertilă. Gastronomia şi practicile sale constituie un discurs despre Sine şi despre Celălalt care permite şi ultimului gurmand să înveţe antropologia mîncînd şi să înţeleagă cîte ceva despre societatea (sau societăţile...) în care trăieşte. Luaţi pe rînd, de pildă, cîteva "restaurante etnice" şi veţi înţelege ce-i aia multiculturalism. Mergeţi apoi într-un local cu bucătărie "fusion" şi gustaţi diferenţa între multi- şi inter-cultural: în primul caz, fiecare restaurant oferă mîncărurile culturii sale, cît se poate de specifice şi unice (prezentate de regulă în limba lor natală, astfel încît impresia de diferit să fie şi mai puternică), spre exotică degustare de sine: eating the Other, canibalism simbolic; în al doilea caz, un singur restaurant combină o diversitate de culturi gastronomice într-un metisaj mai mult sau mai puţin reuşit. Multi este de origine americană, inter este mai degrabă o reacţie francofonă. Puteţi să reveniţi apoi într-un restaurant obişnuit, de-al nostru, pentru a înţelege construcţia etnică a identităţii la români - şi în general. Citiţi meniul şi veţi da peste o serie de feluri de mîncare, printre care şi şniţel sau cordon bleu, dar şi ciorbă de viţel sau papanaşi. Unele sînt clar ale altora, altele sînt pur şi simplu "generaliste", dar le ştim pe toate, ne-am obişnuit cu ele, le gătim şi acasă: fac parte din "cultura" noastră gastronomică de fiecare zi. Daţi apoi pagina şi veţi găsi, inevitabil, rubrica "preparate tradiţionale româneşti". Astea sînt doar ale noastre, sînt specifice, ne reprezintă. Sînt naţionale: sarmalele de pe oricare dintre aceste meniuri sînt aceleaşi din Bucovina şi pînă în Oltenia, chiar dacă acasă, în Bucovina şi în Oltenia, ele erau diferite. Aşa cum lista de preparate tradiţionale este o porţiune, o selecţie din meniu, tot astfel identitatea etnică este un ansamblu selectiv şi omogen al identităţii culturale, mult mai cuprinzătoare şi ecumenice. În acest peisaj gastro-identitar, apariţia recentă şi dezvoltarea vertiginoasă a pieţei de "produse tradiţionale" (şi/sau locale) spune o poveste simptomatică. Mai întîi, aceste produse tradiţionale nu mai sînt autentic româneşti prin opoziţie cu cele autentic ungureşti sau bulgăreşti, de pildă, ci în opoziţie cu o identitate ubicuă, mondialistă, care, ca atare, este aproape o non-identitate: produsele din supermarketuri, care sînt ale tuturor, deci ale nimănui. O primă veste interesantă: Celălalt nu mai este deci (doar) naţional, nu mai este doar vecinul cu care ne aflăm în competiţie. Dar reversul medaliei te pune pe gînduri: în această cursă frenetică după "produse tradiţionale", mai tot ce mîncăm de obicei tinde să fie "tradiţional", de la bunica, de la bunicu’, al nostru, de aici, dintotdeauna. Dacă s-ar putea, tot ceea ce mîncăm ar fi cît mai "tradiţional"; dar noi am vrea să fim cît mai postmoderni (sau post-industriali, ca toată lumea bună). Este ceea ce se numeşte disonanţă identitară. Sau, cum spune argoul, una vorbeşti şi alta mănînci... Apoi, aceste produse tradiţionale devin tot mai "locale". Doar că, după vreun secol de identitate naţională, sensul "localului" s-a atrofiat şi ne lipseşte modul de utilizare a ceea ce francezii numesc produits de terroir. Ca să ai "produse locale", trebuie să reconstruieşti identităţile locale - ceea ce este pe cale să se întîmple, dar confuz şi intempestiv. Iată o altă poveste gastro-identitară interesantă. În ea intervine însă şi o temă din alt film, din altă poveste: aceste "produse locale" rămîn locale adesea doar cu numele, fiind, ca atîtea alte produse din lumea mondializată, delocalizate: brînza de Brăila, de pildă, este fabricată oriunde vrei în ţară, iar în urmă cu cîteva săptămîni am adus, recunosc, la Tîrgul Ţăranului dedicat Dobrogei, o excelentă gospodină din Teleorman, care a vîndut cu succes un delicios şerbet "turcesc". Aceste simboluri identitare, dimpreună cu identităţile pe care le exprimă, intră astfel pe ceea ce se cheamă "piaţa identitară", delocalizată ca orice piaţă eficientă. Şi pentru că veni vorba de Dobrogea şi de produsele sale "locale": este interesant cum această regiune s-a mutat, în imaginarul local, de la "Dobrogea, pămînt românesc" spre "Dobrogea, pămînt multi-etnic" sau "spaţiu geografic multi-cultural". "Păstrînd proporţiile, (Dobrogea este) o Californie românească şi totodată un model etno-cultural pentru Balcani" - declară V. Nicoară într-o recentă lucrare de referinţă. Descoperirea sau preluarea multiculturalismului? Uşurel, nu pare să fie totuşi cazul. Doar că, dată afară pe uşă de laborioasa construcţie naţională, diversitatea pare să revină pe fereastră şi să populeze ţara cu californii exemplare. În mod clar, identitatea naţională nu mai este discursul dominant. Şi nici sarmaua nu mai este ce-a fost...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O pisică gestantă a venit singură la ușa spitalului. Medicii veterinari au ajutat-o să nască VIDEO
Spitalul veterinar Arcadia Vet din Iași a avut parte de un eveniment neașteptat marți, 9 aprilie 2024. O pisică a venit la ușa așezământului medical, iar urmarea a uimit pe toată lumea.
image
Cum ar putea riposta Iranul la atacul israelian asupra consulatului său de la Damasc. Scenarii și implicații
Publicația The Conversation l-a consultat pe expertul în materie de securitate și fost oficial american în domeniul contraterorismului Javed Ali pentru a schița potențiale scenarii și implicații pentru Orientul Mijlociu al unui eventual atac iranian de represalii pe teritoriu israelian.
image
O adolescentă s-a dus la Urgențe cerând să i se facă un avort. Reacția ei după refuz a lăsat-o pe doctoriță în lacrimi
O elevă de 17 ani s-a prezentat la Urgența Spitalului Județean Suceava și a cerut să i se facă un avort. Refuzul doctoriței a dus la deznodământ neașteptat.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.