Povestea unei reviste

Publicat în Dilema Veche nr. 147 din 17 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În 1996 din entuziasmul unor tineri a rezultat Revista de Istorie Socială, o revistă cu ambiţii foarte mari, cu scopuri bine delimitate şi subiecte circumscrise unui anumit domeniu: socialul, fie că este vorba de istorie, de sociologie sau de antropologie. Necesitatea unei astfel de reviste fiind dată de nevoia reînnoirii discursului istoric, de lucrul cu documentul, de redescoperirea arhivelor, de analizarea unor noi subiecte, de interdisciplinaritate: "puţini sînt profesioniştii care mai cunosc astăzi drumul arhivelor, puţini sînt cei care mai cultivă dexterităţile tehnice atît de necesare în descifrarea probelor. Deci cunoaşterea nesatisfăcătoare a izvoarelor, datorită dezinteresului manifest pentru introducerea lor în circuitul ştiinţific, şi suficienţa intelectuală a celor care se mulţumesc cu fărîmele de informaţie oferite de vechile colecţii documentare ar trebui să îndemne la meditaţii amare şi să nască îngrijorare" - se spune în cuvîntul de întîmpinare. O realitate care după părerea mea n-a prea reuşit să se schimbe în cei zece ani trecuţi, cu atîta grabă, din dorinţa unora de a publica orice, citînd în continuare din vechile colecţii sau, şi mai rău, cu "apud". De atunci au apărut patru numere consistente şi care au urmat cu rigurozitate obiectivele propuse: o parte documentară, cu arhive felurite şi inedite - de la statistici şi catagrafii la testamente, de la condici de cheltuieli la socoteli de case boiereşti, de la sămi de vistierie la catastife, de la izvoare străine la vizitaţiuni ale misionarilor etc. - alese din diferite perioade ale istoriei sau "fragmente" din acele "istorii orale" ("récits de vie") deschise cu delicateţe de Irina Nicolau şi a sa Anula, cu mărturiile lui Constantin Drăgoi, şi urmate de amintirile părintelui Constantin Nonea sau ale profesorului de istorie Ioan Clinciu, materiale inedite şi puse acum la îndemîna cercetătorului. Dar partea cea mai densă a revistei este reprezentată de studii ample în care inderdisciplinaritatea şi mai ales noutatea subiectului constituie punctele centrale. Mă voi opri asupra ultimului număr, tocmai apărut (2006), de departe cel mai bun şi care oglindeşte perfect această permanentă îmbinare între publicarea de documente inedite şi cercetările ce au ca suport lucrul în şi cu arhivele. Majoritatea articolelor se concentrează în jurul vieţii cotidiene şi dezvoltă, în analize bine scrise, aspecte referitoare la negustorii şi practicile lor comerciale (Mária Pakucs Willkocs), la viaţa Sultanei, fiica lui Mircea Ciobanu (Petronel Zahariuc), la catolicii din Ţara Romînească (Laurenţiu Rădvan), la Nicolae Prăjescu şi anturajul său (Liviu Pilat), la naşterea opiniei publice (Violeta Barbu), la domnii, preoţii şi ţăranii din Transilvania (Sorin Mitu), la bucate şi leacuri de altădată (Maria Magdalena Székely), la jocul de cărţi în anii 1830 (Dan Dumitru Iacob), la procesele de presă de la începutul secolului al XIX-lea (Mihai Cojocaru), la educaţia feminină ca factor de emancipare (Ionela Băluţă). Cea de-a doua parte combină cercetarea cu publicarea de documente: testamente negustoreşti (Gheorghe Lazăr), vizitaţiunea misionarului franciscan Blasius Kleiner (Paul Cernovodeanu), curtea boierească de la Negreşti (Mircea Ciubotaru), o descriere austriacă despre regiunea dintre Carpaţi şi Siret din secolul al XVIII-lea (Ion Donat şi Şerban Papacostea), un raport de poliţie "ca literatură de observaţie socială" (Andi Mihalache). Cercetători tineri şi cercetători cu vastă experienţă s-au reunit sub copertele acestei reviste pentru a oferi cititorului o varietate de informaţii spectaculoase, esenţiale pentru scrierea istorică, analize riguroase, dar scrise cu talent, astfel încît să dea posibilitatea chiar şi unui "novice", pasionat de fenomenul istoric, să pătrundă în "misterele" unei societăţi reconstituite pe baze documentare şi nu pe mituri istorice. Două inconveniente ar trebui totuşi notate: deşi revista şi-a propus să apară anual, din motive financiare ea n-a reuşit să ţină pasul cu timpurile, al doilea ar fi inexistenţa unui plan de difuzare ordonat, astfel încît fiecare număr să ajungă nu numai în importantele centre culturale, ci şi în librării. Toate acestea fac ca valoarea ei să se "risipească" din cauza inconsecvenţei, să fie uitată de la un număr la altul, să nu ajungă în mîinile cui trebuie şi cui ar vrea şi-ar trebui s-o folosească. Dar dincolo de aceste două neajunsuri, care sperăm că vor fi remediate, din moment ce revista a reuşit să se impună datorită ţinutei academice impecabile, nu trebuie uitat că existenţa ei se datorează a trei tineri ieşeni perseverenţi şi ambiţioşi: Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc şi Lucian Leuştean. Aşadar, Revista de Istorie Socială "ne dă de citit", dacă ar fi să reluăm îndemnul Dilematecii.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic