Post-modernitatea s-a n─âscut la sat

Publicat în Dilema Veche nr. 96 din 17 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nimeni nu e profet ├«n ┼úara sa, se spune. Antropologia a reformulat aceast─â ├«n┼úelepciune, vorbind, prin gura lui L├ęvi-Strauss, despre necesitatea "privirii ├«n-dep─ârtate". A trebuit a┼čadar s─â m─â ├«ndep─ârtez, s─â ascult la Budapesta comunic─ârile lui Bal├â┬ízs Trencs├ęnzi, Levente Szab├â┬│ ┼či ale altora din excelentul grup de istorici balcanici "We, the People", pentru a privi altfel, poate mai ├«n┼úeleg─âtor, propria mea cas─â institu┼úional─â, Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón. Mai exact, cadrul comparativ ┼či traiectoriile istorice nuan┼úate m-au f─âcut s─â privesc altfel ceea ce vedeam de mult timp. ├Än primul r├«nd, mi-au a┼čezat pu┼úin ├«n alt─â perspectiv─â semnifica┼úia gestului fondator al lui Horia Bernea ├«n contextul cultural actual. Semnifica┼úia sa vizibil─â ┼či imediat─â a fost aceea a unei rupturi triumfale fa┼ú─â de "etnografie", ├«n sensul emblematic al termenului. S─â pornim deci de aici. "Exista un element comun ├«n toate aceste formul─âri (din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea) ale caracterului na┼úional ├«n termeni de tradi┼úie popular─â: anume, ┼Ądubla leg─âtur─â├é┬╗ a definirii folclorului ca surs─â de cunoa┼čtere, dar ┼či ca ceva care trebuie s─â fie cultivat ┼či a┼čezat ├«ntr-un canon" (Bal├â┬ízs). Etnografia (sau, poate mai corect, "etnologia na┼úional─â") se na┼čte astfel ca o combina┼úie de romantism epistemologic ┼či pozitivism metodologic. Dup─â ce o viziune mai larg─â, ce ┼úinea de romantismul politic al construc┼úiilor na┼úionale, a creat obiectul necesar al acestei noi discipline (definirea faptelor sociale ca fapte tradi┼úionale ┼či studierea ca atare a acestora), exigen┼úele ┼čtiin┼úifice ale pozitivismului din epoc─â i-au determinat pe proaspe┼úii etnografi ┼či folclori┼čti s─â documenteze riguros ┼či cu profund─â onestitate aceast─â realitate "evident─â" a vie┼úii ┼ú─âr─âne┼čti ca esen┼ú─â na┼úional─â: tradi┼úia. Peste timp, majoritatea s-au transformat ├«ns─â din apostoli ai tradi┼úiei ├«n func┼úionari ai patrimoniului. ┼×i vremurile se schimbaser─â ├«ns─â, iar miza strategic─â a tradi┼úiei ├«n construc┼úia na┼úional─â nu mai era aceea┼či. Ea a devenit astfel tot mai mult un soi de etalon ├«n aur al adev─ârului identitar, p─âstrat cu gelozie ├«n str─âfundurile unui muzeu sau ale unei arhive, unde "etnografii" coborau pentru a o iscodi, tem─âtori: oglind─â oglinjoar─â, cine e cel mai etnograf din ┼úar─â? De aceast─â sechestrare pozitivist-birocratic─â a "adev─ârului identitar" se desprinde Bernea. Gestul s─âu are m─âre┼úia u┼čor romantic─â a unui erou pe calul s─âu alb, eliber├«nd obiectele de contingentul lor social ┼či istoric (jos cu notele explicative de pe vitrine!), ├«n care le ┼úinea ├«nchise pozitivismul etnografic, pentru a le permite s─â se mi┼čte din nou, libere, ├«n spa┼úiul estetic al unei spiritualit─â┼úi eterne. Prin acest gest, Bernea se ridic─â astfel deasupra tuturor luptelor de putere pe care le duc "etnografii" (dar ┼či ├«mpotriva tuturor care practicau ┼či credeau ├«n legitimitatea acestor lupte!), deplas├«nd pur ┼či simplu miza demersului: adev─ârul despre societatea rom├óneasc─â ├«l constituie frumuse┼úea culturii sale, plasat─â ├«n Spiritul etern al "┼ó─âranului Rom├ón". Este legitimat─â astfel, totodat─â, menirea M┼óR ca muzeu de art─â ┼či nu muzeu de societate. Din aceast─â perspectiv─â, "restaura┼úia Giurescu" a fost - dincolo de "cazuistic─â" - o repunere ├«n drepturi a pozitivismului patrimonial. Pentru a ├«n┼úelege semnifica┼úia gestului lui Bernea, dincolo de acest prim nivel, ┼či fascina┼úia pe care a exercitat-o ┼či o mai exercit─â ├«nc─â, trebuie s─â ├«l a┼čez─âm ├«ns─â ├«ntr-o longue dur├ęe a elitelor culturale rom├óne. Din acest punct de vedere, Bernea se ├«nscrie sui generis ├«ntr-o genealogie care ├«l leag─â de romantismul unui Alecsandri ┼či, mai aproape, de na┼úionalismul metafizic al unui Mircea Eliade. ├Än 1862, P├â┬íl Gyulai m─ârturisea ├«n prefa┼úa la Contribu┼úii la pove┼čtile noastre populare cum s-a str─âduit s─â alc─âtuiasc─â, din fragmentele pe care i le ofereau ┼ú─âranii, texte "mai complete, mai frumoase ┼či mai poetice": "am f─âcut tot posibilul pentru a ob┼úine povestea ├«n ├«ntregimea ei" (apud Levente). Este ceea ce se str─âduia s─â fac─â ┼či Alecsandri, propun├«nd - ┼či sf├«r┼čind prin a impune - varianta "integral─â" a Miori┼úei - adic─â propria sa variant─â, care avea s─â ne reprezinte ├«n fa┼úa lumii occidentale. Acest patriotism estetic al vremii f─âcea astfel ca valoarea normativ─â a folclorului s─â-┼či g─âseasc─â adev─ârata expresie doar prin intermedierea unei prelucr─âri intelectuale - ceea ce, la r├«ndul s─âu, legitima ┼či accentua rolul elitelor intelectuale ├«n construc┼úia identit─â┼úii na┼úionale. Din acest punct de vedere, discursul muzeografic al lui Bernea ar putea fi considerat ca un fel de "Miori┼ú─â" a Rom├ónului n─âscut artizan, ├«n loc de poet, oferind un (nou) canon al "adev─âratei" valori a culturii noastre populare. Este ├«ns─â mult mai mult - sau, ├«n orice caz, ┼či esen┼úialmente altceva. ├Än perioada interbelic─â, nevoia complex─â de redefinire a raport─ârii la trecut ┼či la rolul s─âu normativ ├«n proiectul de societate, l-a dus pe un Eliade, de pild─â, s─â afirme c─â problema "sufletului rom├ónesc este mai degrab─â de natur─â ontologic─â dec├«t istoric─â" (subl. mea). "Nu continuitatea normativ─â (ca la genera┼úiile anterioare, n.n.), ci structura natural─â este cea care creeaz─â destinul (na┼úiunii, n.n. - Bal├â┬ízs). Nu istoria a creat psihologia poporului rom├ón, ci aceasta a determinat - ca "structur─â natural─â", am putea spune - ├«ntregul destin istoric al rom├ónilor, va sus┼úine Cioran. Acest na┼úionalism metafizic a┼čaz─â a┼čadar valoarea culturii populare ├«ntr-un registru de acum ontologic, de unde nu-i r─âm├«ne dec├«t s─â "rodeasc─â" - cum ├«i pl─âcea lui Eliade s─â spun─â - ├«n func┼úie de condi┼úiile ┼či oportunit─â┼úile istorice. Magia consfin┼úit─â de gestul Bernea const─â tocmai ├«n transfigurarea, printr-un gest romantic de crea┼úie, a acestui na┼úionalism metafizic interbelic, de care majoritatea elitelor noastre culturale actuale se simt ├«nc─â tainic ┼či profund ata┼čate, ├«ntr-o expresie estetic─â actual─â (chiar post-modern─â!) a ontologiei na┼úionale ┼či plasarea ei sub speciae aeternitatis*. A transforma o sensibilitate colectiv─â profund na┼úional─â ┼či anti-modern─â (├«n sensul de critic─â intern─â a modernit─â┼úii, nu de a-modern) ├«ntr-un exerci┼úiu individual de crea┼úie, (aparent) deasupra na┼úionalului ┼či critic fa┼ú─â de canoanele modernit─â┼úii dominante, r─âm├«n├«nd totodat─â fidel tuturor ingredientelor ini┼úiale, iat─â ceea ce poate fascina cu adev─ârat! E fascinant! - ├«mi m─ârturisea acum c├«teva s─âpt─âm├«ni un antropolog italian, vizit├«nd muzeul. ├Ämi aduce ├«ns─â aminte de Mussolini... Se na┼čte astfel ├«ntrebarea: expresie a unei totalit─â┼úi eterne (a spiritului etnic), poate un asemenea muzeu evita s─â devin─â un totalitarism (al spiritului)? ├Än plan pragmatic: cum poate func┼úiona un muzeu sub speciae aeternitatis? Aten┼úie: este o ├«ntrebare legitim─â ┼či - aviz amatorilor - onest─â! _____________________ * Este edificatoare, ├«n acest sens, ultima ├«nt├«lnire pe care am avut-o cu Horia Bernea ├«n cadrul unei dezbateri televizate, ├«n care acesta urm─ârea elegant-plictisit ├«ncerc─ârile mele ┼či ale Speran┼úei R─âdulescu de a contextualiza ┼či relativiza ideea de "autentic": Bernea vedea, pur ┼či simplu, ce e a fost, este ┼či va fi autentic, ┼či ce nu!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.