Politicienii deştepţi

Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Alte confuzii jpeg

Îmi spune un amic – imediat după încheierea campaniei electorale autohtone –, cu o expresie sincer admirativă pe figură: „Dom’le, îi puteţi înjura voi, ăştia, editorialiştii, cît vreţi, pe oamenii politici. Un lucru nu le puteţi nega totuşi – sînt inteligenţi, dom’le, foarte inteligenţi!“ Observîndu-mi figura nedumerită, s-a simţit dator să adauge: „Bun, hai să nu exagerez! Nu sînt inteligenţi toţi aşa, in corpore, dar măcar ăştia care ies în faţă rup gura tîrgului cu virtuţile intelectuale. Or fi mulţi dintre ei, nu zic, hoţi, şmecheri, ipocriţi, perverşi, mincinoşi şi egoişti. Cu toate acestea, IQ-ul le rămîne foarte ridicat, bate sigur media românească. Prin urmare, repet, sînt, indubitabil, inteligenţi...“ „Cel mult deştepţi, Gicule, şi asta, vorba ta, numai în anumite situaţii. În nici un caz totuşi nu aş putea să-i caracterizez drept inteligenţi. Şi aici am în minte majoritatea covîrşitoare a politicienilor carpatini!“ i-am răspuns liniştit, fără intenţii polemice. Gicu m-a privit cu neîncredere, ştiind că n-aş marşa la elogii à propos de politicieni, indiferent de tabăra lor de provenienţă. Or, „deşteptăciunea“ pusă în relaţie adversativă cu „inteligenţa“ suna mult prea „bine“ în gura mea, fie şi într-o referire fugitivă. Era evident că intenţia sa iniţială fusese una provocatoare. Avea chef de contradicţii pe teme politice. Reveni asupra nuanţelor, prudent, dar şi ofensiv totodată: „Hai, bătrîne, nu te mai ascunde după vorbe! Accepţi, aşadar, că sînt inteligenţi! Ce mi-e deştept, ce mi-e inteligent?“ „Păi, îţi este, Gicule“, i-am replicat, bucuros cumva că a ajuns singur în acest punct. „Parcurge mătăluţă tableta asta a lui Călinescu din 1945 şi vei vedea diferenţe majore!“ Am scos masivul volum (doi) al Gîlcevii înţeleptului cu lumea din bibliotecă şi l-am deschis, cu rapiditate, la pagina 208, unde Gicu, luat prin surprindere, silabisi titlul unui articol publicat de Aristarc, pe 25 septembrie 1945, în Lumea: „«Deştept» şi «inteligent»“.

Pe scurt, sarcasticul şi mizantropul critic are acolo un dialog revelator cu un ins care-şi suspectează animalele din ogradă de „inteligenţă“: cocoşul – hrănit cîndva cu firimituri de pîine la fereastră – se întoarce constant la locul cu pricina, impresionîndu-şi astfel stăpînul cu nebănuitele sale abilităţi, cîinele – şi mai şi – deschide uşa, îşi face galerii pe sub casă şi escaladează ziduri. Sînt doar „deştepţi“, nu „inteligenţi“, comentează sec moralistul. Intrigat, interlocutorul cere lămuriri: „Dumneata, domnule profesor, eşti om cu carte, te rog să-mi explici de ce cocoşul este deştept fără să fie inteligent!“ Nimic mai simplu pentru autorul Bietului Ioanide – obişnuit cu subtilităţile: „Nemţii au două vorbe – Verstand şi Vernunft, care se traduc prin inteligenţă şi raţiune. Noi (...) să le tălmăcim altfel! La Verstand să-i zicem deşteptăciune şi la Vernunft inteligenţă. Esenţială este deosebirea dintre aceste noţiuni. Verstand este, domnule, facultatea de a lega între ele reprezentările, de a stabili o relaţie de la cauză la efect şi de a economisi timp, completînd percepţia, anticipat, la apariţia întîielor date sensibile. (...) Deştept este cine nu-i adormit, omul cu simţurile vigilente care coordonează repede. Inteligenţă vrea să zică altceva, facultatea de a prelucra experienţa empirică în concepte, de a te ridica la abstracţiuni, la idei. Deşteptăciunea e un proces imediat, şi cine nu prinde repede nu-i deştept, inteligenţa presupune un răgaz de reflecţiune. Individul inteligent, cu mult Vernunft, are o perspectivă de sus a lumii, el cunoaşte, clasificînd şi subsumînd. Numai lui îi este accesibil adevărul.“ „Ca atare, Gicule“ – am continuat eu savant vorbele lui Călinescu –, „deşteptăciunea constituie capacitatea de a te aşeza într-un univers al stimulilor, pe cînd inteligenţa rămîne abilitatea de a vedea dincolo de concreteţea stimulilor în cauză, de a intui fenomenalităţile extrasenzoriale.“

Lui Gicu i se încreţi fruntea grosier, precum lui Nilă în Moromeţii, dar avu totuşi imboldul să răspundă: „Bun, da’ politicienii ăştia anticipează realitatea, par fini psihologi, fac scheme economice şi financiare, la care nici nu te duce mintea, se impun în faţa comunităţii prin voinţa lor proprie şi rezistă la inimaginabile presiuni. Asta nu-i face inteligenţi?“ „Nu, Gicule, din păcate, nu-i face decît cel mult deştepţi. Iată şi o distincţie suplimentară: deşteptăciunea politică le conferă unora dintre ei dexteritate în manipulări şi le asigură, recunosc, mobilitate în mecanism. Lipsa inteligenţei politice îi împinge însă spre gafe, îi trădează, ultimativ, a fi neintuitivi (în ciuda credinţei tale în vizionarismul lor!), forţîndu-i la revizuiri penibile, la trădări şi la minciuni. Trebuie să-ţi mai aduc exemple? Ia în considerare doar reconfigurarea interminabilă a alianţelor de pe scena noastră politică!“ Gicu mă privi cu reproş, comentînd: „Mă rog, voi, filologii...“ Apoi, plusă subit: „Bine, bine, dar măcar deşteptăciunea nu le-o poate contesta nimeni.“ „Ai dreptate aici, dar, cum spuneam deja, numai în cadrul fixat de Călinescu – deşteptul e instinctual, manipulativ, reptilian, viclean, fără rigoare raţională, pasional, lipsit de intuiţie şi înclinat către eroare. Nu poate locui în spaţiul ideilor adevărate. De fapt, cum observă însuşi Aristarc în final, cine e deştept prin chiar aceasta devine inapt de a gîndi.“ Contrariat, amicul meu îmi ridică, neverosimil, mingea la fileu, aidoma gospodarului fascinat de inteligenţa propriului cocoş: „Adică deşteptul este... prost?“ Nu mi-am putut reprima suculentul răspuns călinescian: „Dragă Gicule, nu te afli departe de adevăr!“ 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.  

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.