Politică de anvergură

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

În jurnalul lui Mihail Sebastian (ţinut între 1935 şi 1944) vedem un personaj interbelic foarte interesant. Mă refer la profesorul bucureştean de filozofie Nae Ionescu, un fel de guru pentru şcoala Criterion-ului, dar şi o figură mondenă de prim rang. Nu voi vorbi aici despre relaţia mai curînd stranie, de admiraţie-respingere, existentă între Ionescu (ideolog gardist, cu o viziune antisemită de notorietate) şi Sebastian (intelectual evreu), relaţie care, de altfel, a şi declanşat un scandal imens în epocă (după publicarea de către Sebastian a volumului De două mii de ani – prefaţat, cu virulenţă xenofobă, la solicitarea autorului însuşi, de Nae Ionescu!). Voi încerca să punctez numai trei ipostaze ale profesorului, preluate de retina discipolului (deşi, avînd în vedere circumstanţele, termenul nu este cel mai fericit) în ani şi contexte diferite.

Prima imagine surprinde, la începutul anului 1935, un Nae Ionescu volubil, cucerindu-şi audienţa din compartimentul unui tren. Ieşind din „politica internă“, unde Nae face şi drege („ce i-a spus el lui Averescu, cum l-a tras pe sfoară pe George Brătianu, cum s-a răfuit la Braşov cu Vaida“ etc.), profesorul intră, sobru, în „afacerile internaţionale“ şi comentează asupra apropiatei stări de beligeranţă: „Tot nodul e la Singapor. Acolo îşi joacă Europa cartea. Poate s-o joace fără Germania. Asta e!“ Publicul (doi colonei) vrea informaţii suplimentare, mărind ochii interogativ. Prin urmare, Nae Ionescu îşi continuă peroraţia, amintind ce i-a zis lui Beck (ministrul de Externe al Poloniei) la Varşovia (că alianţa cu Germania e necesară), cum i-a argumentat lui Karl Radek (membru în C.E. al Kominternului şi victimă, ulterior, a lui Stalin) că succesorul lui Iosif Vissarionovici va fi... Genghis-Han, cum a pregătit el revoluţia de la München etc. „Dar pe Hitler îl cunoaşteţi personal?“ întreabă abrupt, topit de curiozitate, unul dintre ofiţeri. Sebastian comentează aparte, nu fără maliţie: „Ştiam bine că nu-l văzuse niciodată pe Hitler. Ne-a spus-o ritos şi anul trecut, şi în vară. Dar putea să rişte a-l dezamăgi pe colonelul atît de admirativ?“ Aşadar, răspunde oratorul: „Da. L-am văzut. Mare om politic, domnule. Vezi dumneata, Troţki, care e enorm de deştept, şi Stalin, care e un prost... (linie schimbată din prudenţă, probabil, dar minciuna a rămas, minciună din simplă bravadă, pentru că nu se îndură să scadă ceva din gloria în care s-a angajat).“ Adaugă, prin urmare, Sebastian, siderat: „Ce copil e!“

Cea de-a doua ipostază este de la sfîrşitul lui 1937, în casa somptuoasă a profesorului (considerată de locatarul ei drept „cea mai frumoasă vilă din Bucureşti“). Pe parcursul vizitei lui Sebastian, Nae Ionescu vorbeşte, din nou, despre politica externă şi rolul lui fundamental în interiorul acesteia: „Ei, îţi place cum ne-au lucrat sîrbii? (...) Dacă eu strig de trei ani că trebuie să facem înţelegerea directă cu bulgarii – nimeni nu vrea să mă audă. Şi uite că acum s-au înţeles sîrbii cu ei – şi ne-au lăsat în aer. I-am spus-o Regelui de atîtea ori: n-a vrut să mă înţeleagă. Acuma, dacă ar funcţiona un tribunal revoluţionar, l-ar pune pur şi simplu la zid. Cîte ocazii pierdute! Acum un an, nemţii îmi făceau propuneri extraordinare, ca să ne înţelegem cu bulgarii. Mergeam la Adrianopol, făceam un imperiu. Acum doi ani, i-am dus Regelui coroana Poloniei pe tavă. N-a vrut să mă audă.“ La întrebarea timidă a interlocutorului „Dar Franţa?“, profesorul izbucneşte şi mai febril: „Franţa merge şi ea cu Germania. Eu le-am spus nemţilor: măi, băieţi, trebuie să faceţi pact cu francezii. Altfel nu merge. Şi atunci Schacht (Hjalmar Schacht era, pe atunci, ministrul german al Economiei – n.m.) s-a dus la Paris. Uite, am să-ţi spun una care o să te uluiască. Dar bagă de seamă: nu trebuie să treacă nimic dincolo de aceşti patru pereţi. Eu am tratat pentru francezi cu Germania. Am avut mandat să tratez. Şi ştii de la cine am avut mandat? De la Léon Blum. Şi încă cu Léon Blum merge mai greu – dar cînd s-o constitui guvernul Daladier – chestia e tranşată. Uite, am aici scrisoare de la Daladier, că cum o veni prim-ministrul, să plec la Paris.“ Sebastian nu adaugă nici un comentariu.

În sfîrşit, cea de-a treia secvenţă ne mută la începutul anului 1938 (an în care, ca parte a procesului lui Corneliu Zelea Codreanu, autorul Rozei vînturilor va fi arestat, alături de unii dintre colaboratorii săi, precum Mircea Eliade bunăoară), cînd – ne spune Mihail Sebastian – „l-am regăsit pe vechiul meu Nae Ionescu, limbut, abil, copilăros şi, din cînd în cînd, şmecher.“ Povesteşte iarăşi protagonistul: „Tocmai le ziceam la Berlin... Vorbeam cu un ministru al lor. I-am explicat cu de-amănuntul care sînt caracterele regimului hitlerist. M-a ascultat omul în tăcere şi la urmă s-a ridicat în picioare şi mi-a spus: «Domnule profesor, mă duc chiar astăzi la Führer să-i comunic că am stat de vorbă cu singurul om care a înţeles revoluţia naţional-socialistă.»“ Urmarea nu o aflăm. Nici dacă Führer-ul a fost impresionat, nici dacă Ionescu şi-a continuat consilierea la cel mai înalt nivel al Cancelariei Germaniei. Sebastian tace şi acum, mai degrabă indefinibil. Se vede însă clar că sindromul „autoimportanţei“ constituie o suferinţă veche a culturii noastre. Faptul rămîne cumva explicabil. O civilizaţie mică simte nevoia, în răstimpuri, să-şi facă singură curaj şi să se autosugestioneze, freudian, că există. N-ar strica, poate, ca, prin acest exerciţiu constant, să cîştigăm şi noi mai multă credibilitate externă pentru personalităţile politice locale. Sînt, bineînţeles, optimist. Sper că miracolul se va întîmpla cu adevărat, la un moment dat, şi nu va (mai) fi doar subiect de (mare) trăncăneală.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.