Poliţia politică a libertăţii

Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

" Dar de ce nu le-ai dat lor o camer─â s─â se filmeze ei ├«n┼či┼či? s-a repezit John imediat ce s-a terminat proiec┼úia. Eram la ┼×coala de var─â de la Konitsa, unde profesorul Herzfeld de la Harvard tocmai prezentase un film f─âcut de el despre via┼úa unui cartier din Roma. John era un cursant american. " P─âi asta am ┼či f─âcut la un moment dat, ┼či am inserat anumite pasaje ├«n filmul pe care vi l-am prezentat, a r─âspuns profesorul. " Deci tot tu ai hot─âr├«t, ├«n locul lor, ce e important ┼či ce nu! Cine e┼čti tu s─â hot─âr─â┼čti ├«n locul oamenilor ce e important pentru ei? s-a r─âstit John. " Un antropolog..., a r─âspuns z├«mbind Herzfeld, dup─â ce a stat pu┼úin pe g├«nduri. ├Än mod evident, nu era deloc surprins de ├«ntreb─âri. Doar venea din America!... C├«nd mi-a venit r├«ndul s─â vorbesc despre etnicitate ├«n Dobrogea noastr─â, am ├«nceput prin a preciza c─â nu se poate vorbi despre "comunitate" la modul "natural", ca ┼či cum aceasta ar exista dintotdeauna printr-o esen┼ú─â etern─â a sa, ci c─â, de fapt, este vorba de procese de "comunitarizare", cum ne-a ├«nv─â┼úat Max Weber de mult timp, ┼či a┼ča mai departe. " Cine ├«┼úi d─â dreptul s─â spui despre ni┼čte oameni c─â s├«nt sau nu s├«nt o comunitate? ├Äntreab─â-i pe ei! " P─âi asta am ┼či f─âcut, am stat de vorb─â cu acei oameni, acolo la ei, pe teren. Dar ├«n final trebuie s─â folosesc astfel de concepte pentru a interpreta ┼či explica ce am v─âzut ┼či ce am auzit. Asta se cheam─â antropologie " am completat eu, reproduc├«nd f─âr─â s─â vreau spusele lui Herzfeld. " Dac─â asta nume┼čti tu antropologie, atunci eu nu pot s─â ascult un asemenea curs! a izbucnit John, ┼či-a str├«ns lucrurile ┼či a ie┼čit din sal─â tr├«ntind u┼ča. Dar s-a ├«ntors cu un scaun pe care l-a a┼čezat afar─â, ├«n fa┼úa u┼čii deschise, ca s─â asculte ├«n continuare ceea ce spuneam... A doua zi, ├«n timp ce o student─â f─âcea o scurt─â prezentare despre ceang─âi (Tchango people, spunea ea), prietenul nostru se foia tot mai revoltat pe scaun, p├«n─â c├«nd a izbucnit: " Incredibil! Aici se spun ni┼čte lucruri incredibile! Cineva a vorbit chiar despre "people"! Voi n-a┼úi auzit de corectitudine politic─â, moral─â, legal─â?... " Dar cum trebuia s─â spun─â? au s─ârit mai mul┼úi din sal─â. John n-a r─âspuns. Presat ├«ns─â de colegi, le-a explicat ├«n pauz─â c─â se spune pur ┼či simplu "subiec┼úi", nu "people", c─â nu noi hot─âr├«m dac─â ceang─âii s├«nt "people" sau nu. ├Än acela┼či curs, am avut ┼či o alt─â discu┼úie ├«nfocat─â. Fiind vorba despre identit─â┼úi colective, am ├«nceput prin a defini c├«t de c├«t ce voi ├«n┼úelege prin acest termen: un discurs legitim despre apartenen┼úe cu sens " am zis eu. " Cum adic─â "legitim"? ┼×tim cu to┼úii c─â homosexualitatea, de pild─â, a fost ┼či ├«nc─â mai este considerat─â nelegitim─â. Deci homosexualii nu au o identitate legitim─â? " m-a interpelat o t├«n─âr─â austriac─â. " Este vorba despre legitimitate social─â, nu politic─â, moral─â sau juridic─â " am dat eu s─â explic. Adic─â despre faptul c─â mai exist─â ┼či al┼úi indivizi ├«n societatea respectiv─â care ├«mp─ârt─â┼česc acel discurs identitar sau m─âcar ├«l consider─â posibil, chiar dac─â nu-l ├«mp─ârt─â┼česc. " Dar oricine poate s─â fie homosexual dac─â vrea! Eu, de pild─â, s├«nt homosexual ├«n sufletul meu, dac─â vreau " a continuat fata. " Foarte bine, este c├«t se poate de "legitim". " Dar exist─â totu┼či anumite limite ├«n construc┼úia identit─â┼úii. Eu, de pild─â, pot s─â fiu sau nu "homosexual ├«n sufletul meu", dar nu pot s─â fiu chinez! " De ce? s-a mirat, sincer, studenta. Am t─âcut, g├«ndindu-m─â la minunile chirurgiei estetice " ┼či nu numai... " Bine, s─â iau alt exemplu: eu, de pild─â, s├«nt ├«nger ├«n sufletul meu. Nimic "ilegitim" ├«n aceasta. Dar dac─â m─â sui pe fereastr─â ┼či vreau s─â zbor la ceruri, pentru c─â s├«nt ├«nger, s-ar putea s─â am o problem─â. ├Än acest caz, identitatea mea devine "i-legitim─â" social. Ea ┼úine de psihiatrie! " Psihiatria a inventat azilurile de nebuni, ├«n care ├«nchide pe cine vrea ea... " mi-a replicat austriaca, pun├«nd punct discu┼úiei noastre. Noaptea, t├«rziu, am ├«ncercat s─â-mi adun g├«ndurile. Deci, s─â rezum─âm: s├«ntem cu to┼úii subiec┼úi, subjects, liberi s─â fim, ├«n sufletul nostru, ceea ce vrem s─â fim, femei sau b─ârba┼úi, rom├óni sau chinezi, comunit─â┼úi sau individualit─â┼úi. ┼×i nimeni, dar nimeni nu are dreptul s─â ne ├«ngr─âdeasc─â aceast─â libertate cucerit─â cu greu (c├«nd? de c─âtre cine? " m─â ├«ntrebam eu ├«n ├«ntuneric...)! Mai mult, nimeni nu are voie s─â ne limiteze libertatea de a deveni numindu-ne dup─â cum crede el c─â s├«ntem, b─ârbat sau femeie, rom├ón sau chinez etc. Altfel spus, numirea ├«ns─â┼či devine suspect─â, dac─â nu de-a dreptul abuziv─â, cum o considera John de fiecare dat─â. Desigur, numirea este un act de putere, de aceea El nu are nume, iar la ├«nceputuri Cuv├«ntul era la El, iar El era Cuv├«ntul. Dar aici jos, ├«n lumea noastr─â, tr─âim ca oameni prin faptul c─â s├«ntem fiin┼úe cuv├«nt─âtoare ┼či numim dup─â cum ne pricepem toate cele ce ne ├«nconjoar─â. Mai gre┼čim, uneori, dar este acesta un motiv suficient pentru a pune, ├«n numele libert─â┼úii, Cuv├«ntul sub controlul unei poli┼úii politice? Die Gedanken sind frei... " am ├«nceput eu s─â fredonez ├«ncet, ├«n noapte...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.