Poezia lui Kalaşnikov

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Ce a făcut şi ce n a făcut Sorin Oprescu jpeg

Am petrecut ore şi nopţi întregi prin foişoare de beton, în frig şi în umezeală, păzind, chipurile, o unitate militară a regimului comunist sau întreprinderea în care abia mă angajasem cînd a început Revoluţia. N-am înţeles niciodată cine ar fi vrut să atace acea unitate militară şi nici cine ar fi avut interesul să cucerească, la Revoluţie, o întreprindere de prospecţiuni geologice, dar asta e altă poveste.

Cert e că, de fiecare dată cînd am stat de pază împotriva unor duşmani incerţi, am avut alături de mine o puşcă despre care, atunci, nu eram conştient cît e de celebră. De fapt, tehnic, nici nu se chema „puşcă“, ci „pistol-mitralieră AKM“. În armată, învăţasem s-o demontăm contra cronometru – parcă ni s-a pomenit şi un record în secunde – şi ştiam s-o curăţăm rapid, s-o ungem prin toate cotloanele. Fiecare îşi avea arma lui, care se ţinea în rastelul încuiat cu lacăt şi pe care, la o adică, trebuia s-o poată ridica imediat, în ordinea de bătaie, fără să se calce pe picioare cu ceilalţi. Ni se spusese că e obligatoriu să ţinem minte seria propriei arme, şi în somn. Nu doar că nu era bine să-ţi încurci arma cu a unui camarad sau că era nevoie să se ţină o ordine. Raţiunea acestei reguli avea legătură cu însuşi comandantul suprem. Evidenţa şi responsabilitatea asupra armelor şi a cartuşelor erau cît se poate de stricte, temerea nedeclarată a autorităţilor comuniste fiind că orice armă dispărută ar fi putut fi, la un moment dat, folosită împotriva lui Ceauşescu. Culmea e că, pînă la urmă, tot de la nişte AKM-uri i s-a tras. În sfîrşit, şi asta e altă poveste.

De voie, de nevoie, şi cum nu prea ai multe lucruri de care să te legi în armată, m-am împrietenit cu acel obiect care-mi fusese dat în posesiune temporară. Era, totuşi, o jucărie fascinantă, chiar dacă făcută să omoare oameni – sau poate tocmai de aceea. O armă destul de bună, lăudată foarte mult astăzi pentru simplitate, robusteţe şi eficienţă. Şi, fiindcă ocheam bine cu ea, comandantul m-a ales să particip la un concurs între unităţi, astfel că, timp de două săptămîni, cîţiva ţintaşi am fost scoşi de la programul obişnuit de instrucţie şi curăţat cartofi, şi ne-am antrenat separat, pe un cîmp care ţinea loc de poligon. Am tras cît am poftit în ţinte de hîrtie şi în cutii de conserve, aşa cum văzusem prin western-uri. AKM-ul s-a dovedit un instrument de nădejde.

Iniţialele cu pricina vin, mai pe ruseşte, de la Avtomat Kalaşnikov Modernizirovanîi. Nu cred că pe atunci ştiam asta şi, cu siguranţă, n-aveam habar că exista un tip pe nume Kalaşnikov, care a inventat-o. Oricît ar părea de incredibil, Mihail Timofeevici Kalaşnikov a murit abia luna trecută, în vîrstă de 94 de ani. În felul lui, a fost un geniu. A inventat puşca de război cea mai folosită de pe glob, în ultimii peste 60 de ani. În lume există circa 100 de milioane de AKM-uri, dintre care aproximativ jumătate sînt contrafăcute. Cu alte cuvinte, arma se bazează pe nişte piese şi principii atît de simple că nu e prea complicat nici s-o copiezi. Nu e foarte grea, funcţionează în orice condiţii, chiar şi dacă intră în ea nisip sau noroi, nu se blochează aproape niciodată, e uşor de manevrat şi are un încărcător care se schimbă repede. Nu întîmplător, în conflictele barbare de prin lumea a treia, e folosită chiar de copii.

Încă de mic, Kalaşnikov a fost un iubitor de arme, tot aşa cum a fost un iubitor al lui Stalin, chiar dacă, în anii ’30, familia sa a fost deportată în Siberia, în timpul reprimării aşa-numiţilor kulaci, iar tatăl său a şi murit în acele condiţii. AKM nu este singura invenţie a lui Kalaşnikov. Se pare că ar fi inventat aproape 150 de arme diferite. N-a fost recompensat cu bani (AKM a fost brevetată abia pe la sfîrşitul anilor ’90), dar a primit o mulţime de onoruri şi decoraţii. Autorul a fost foarte mîndru de invenţia sa cea mai importantă (în 1947, a inventat AK-47, iar doi ani mai tîrziu a modernizat-o, rezultînd AKM) şi n-a avut vreodată mustrări de conştiinţă. În fond, cînd inventezi o puşcă, ştii la ce va fi folosită şi n-ai vrea să iasă una proastă. Se spune că Mihail Kalaşnikov n-a fost fericit să vadă invenţia sa în mîinile duşmanilor Uniunii Sovietice, în ale mujahedinilor din Afganistan, de exemplu.

Dincolo de toate acestea însă, The Economist scrie că autorului celebrei arme îi plăcea să fie înconjurat de cărţi bune, de Montesquieu şi Seneca, sau de ale unor poeţi ruşi ca Nekrasov şi Esenin, ale căror versuri a încercat mult timp să le imite. Cică uneori spunea că şi-ar dori să fie ţinut minte nu pentru armele inventate, ci pentru poeziile sale. Poezii de Kalaşnikov. Mai rusesc de atît nu se poate. Auzind asta, mi-am amintit un moment de acum trei decenii, în care, instalat comod într-un foişor de beton, pe care-l umplusem cu fîn, alături de kalaşnikovul meu, care-mi dădea un oarecare sentiment de siguranţă, citeam Fraţii Karamazov.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.