Podul de piatră

Publicat în Dilema Veche nr. 945 din 19 – 25 mai 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi. Demolarea Hanului Trei Sarmale de la Iași e un exemplu recent. Chiar dacă nu era vorba de aceeași clădire căreia Eminescu, Creangă sau Alecsandri îi călcaseră pragul, ci de un imobil reconstruit după ce se ruinase și chiar dacă proprietarul (care a manevrat el însuși buldozerul) susține că-l va reconstrui și mai trainic, și mai frumos, lucrurile nu s-au desfășurat după nici un fel de regulă sau lege. Condițiile în care s-a făcut dărîmarea nu sînt de natură să dea încredere că noua construcție va mai avea vreo legătură cu cea veche, că va mai respecta vreo normă sau că va mai fi măcar ridicată. Nu există nici un fel de garanții serioase. Podul de piatră s-a dărîmat, a rămas doar apa care l-a luat și care continuă să curgă la vale.

De curînd, în timp ce vizitam centrul vechi al Valenciei, ghidul ne-a povestit cum splendidul oraș a fost bombardat în timpul războiului civil din Spania: „Deși nu pare, să știți că toate clădirile astea sînt fake. Au fost distruse de bombardamentele italienilor și germanilor care-i ajutau pe naționaliști”. Se spune că aproximativ o mie de clădiri au fost atunci complet distruse, mărturie fiind fotografiile vremii, care arată un oraș în ruine cu munți de moloz. Și s-ar putea considera că Valencia a scăpat ușor față de Madrid sau Barcelona, ca să nu mai vorbim de Guernica, a cărei distrugere a inspirat celebra pictură a lui Picasso. Nu știu cum s-a reconstruit Guernica, dar știu că, la fel ca la Valencia, la Barcelona și la Madrid clădirile vechi au fost reconstruite în mare parte. Zonele istorice arată ca înainte, iar ideea că ele au fost la un moment dat complet distruse pare astăzi de-a dreptul incredibilă. Arhitectura modernă și-a făcut și ea apariția, bineînțeles, dar în zone distincte, fără s-o tulbure pe cea veche.

Multe alte zone din Europa au fost reconstruite identic după războaie sau calamități. Varșovia e și ea un caz extraordinar. După ce întregul oraș a fost ras de pe fața pămîntului în cel de-al Doilea Război Mondial, centrul a fost refăcut după vechile planuri, stradă cu stradă, clădire cu clădire, încăpere cu încăpere, identic și, culmea, chiar în vremea comunismului uniformizator și „înnoitor”.

De curînd am auzit de reconstrucții similare la Potenza, în sudul Italiei, unde aliații au bombardat intens clădiri istorice în care se fortificaseră trupele germane, în 1943.

La rîndul ei, Germania, confruntată cu distrugeri uriașe, s-a chinuit ceva mai mult cu reconstrucția, mai ales în partea estică. Dresda sau Berlinul nu mai sînt cum au fost. La Dresda, însă, planurile și lucrările de refacere a clădirilor istorice nu sînt nici pe departe abandonate.

Pînă și din biata Bosnia-Herțegovina am aflat vești despre reconstruirea minunatului pod de piatră din Mostar, la doar un deceniu după ce fusese bombardat de sîrbi și apoi dărîmat complet de armata croată, în timpul războiului din fosta Iugoslavie. Au făcut altul nou la fel de trainic și de frumos.

Acum, bineînțeles că apar unele întrebări: Noi de ce nu reconstruim aproape nimic? De ce nu restaurăm? De ce pare să nu ne pese de ce a fost? De ce n-avem aproape deloc asemenea procupări? Ceaușescu a profitat de cutremurul din 1977 ca să-și pună în aplicare planurile de „sistematizare”, adică de distrugere a tot ce amintea de trecut. Specialiștii socotesc însă că după 1989, în deplinătatea libertății (și a facultăților noastre mintale, cum s-ar putea spune), am stricat și mai mult din acest patrimoniu, și așa destul de sărac. În orice caz, de-a lungul timpului, edilii Bucureștiului au contribuit prin rea-voință, incompetență sau nepăsare la distrugeri mult mai grave decît cele produse de războaie sau cutremure.

Una din foarte rarele refaceri semnificative din ultima vreme a fost cea a clădirii Teatrului Național (nu a celei bombardate de germani în 1944, ci a celei inaugurate în 1973 și schimonosite ulterior, în anii ’80, de ofensiva kitsch-ului ceaușist). Asta s-a întîmplat grație eforturilor și perseverenței unui singur om: Ion Caramitru.

Nimeni nu s-a angajat însă în mod serios după Revoluție să reconstruiască, de exemplu, măcar în parte, Așezămintele Brâncovenești. Primarii succesivi au fost de-a dreptul dezinteresați de orice asemenea proiect. Pe de altă parte, e de observat că natura sălbatică răsărită într-o uriașă groapă abandonată, cu margini betonate, a creat o neașteptată pasiune publică. O eventuală reconstruire a faimoasei mănăstiri care a existat tot pe acolo n-a mobilizat vreo energie colectivă. Nu părem să aparținem continentului caracterizat prin cea mai mare grijă față de patrimoniul său istoric și cultural. Dar cum vom părea cînd Ucraina va organiza Eurovision-ul, într-un Mariupol refăcut, așa cum a promis președintele Zelenski?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Colaj candidati presedentie 2024  Foto Inquam Photos Mediafax  Profimedia jpg
SONDAJ Cine se mai luptă pentru un loc în turul doi la alegerile prezidențiale. Un alt candidat a scăzut dramatic în ultima săptămână
Doi candidați se luptă pentru un loc la turul II al alegerilor prezidențiale din acest an, potrivit sondajului AtlasIntel.
Iulia Alexandra Neacșu & Șerban Ghilvaci  în ORFANI @ Teatrelli 1 oct 02 (photocredit Lavinia Cioacă) jpeg
Spectacolul „Orfani” a ajuns la finalul traseului itinerant din 2024
O adaptare modernă și autohtonă a piesei „Orfani” de Dennis Kelly a animat în această toamnă mai multe spații culturale din București (Teatrelli, ARTHUBx, Teatrul În Culise), dar și scena Teatrului Național „Toma Caragiu” din Ploiești.
cathedral 5881418 1280 jpg
Un oraș italian iubit de toți românii limitează numărul de turiști. Doar anul acesta a fost vizitat de 7,8 milioane de oameni
Orașul italian Florența ia măsuri concrete pentru a contracara efectele negative ale turismului excesiv, introducând restricții noi pentru a proteja calitatea vieții localnicilor și patrimoniul cultural.
Ce trebuie sa stii despre Lasata secului  Sursa foto shutterstock 2253537285 jpg
Ce trebuie să ştii despre Lăsata Secului la Postul Crăciunului
Începând cu Lăsata Secului, Postul Naşterii Domnului este un nou prilej de rugăciune, renunţare la plăcerile lumeşti, milostenie, pregătire a trupului şi sufletului înainte de mărturisirea păcatelor şi de Sfânta Împărtăşanie.
telefin buda jpg
Cititul, postatul și scroll-ul pe budă dăunează sănătății. Medicii: Nu vă mai luați telefonul la toaletă
Cu toții am făcut-o: ne luăm telefonul când mergem la toaletă și, fără să ne dăm seama, o scurtă pauză de câteva minute se transformă într-o sesiune prelungită de scrollat, citit
tezaurul romaniei moscova jpg
UE intervine în scandalul România-Rusia provocat de recuperarea tezaurului de 91,5 tone de aur
Tezaurul României, ajuns în URSS în primul Război Mondial, conține 91,5 tone de aur, cantitate aproape egală cu rezerva de aur a țării noastre. Parlamentul European cere Comisiei să ajute România în recuperarea acestuia de la ruși.
regina elisabeta gettyimages jpg
Care au fost ultimele cuvinte ale reginei Elisabeta a II-a scrise în jurnalul său, cu două zile înainte de moarte
Cu doar două zile înainte de a înceta din viață, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a notat o ultimă însemnare în jurnalul său personal, la Castelul Balmoral.
image png
Întineriți instantaneu cu această tunsoare în stil japonez, ideală pentru femeile de peste 40 de ani
Pentru femeile de peste 40 de ani care își doresc un look proaspăt și tineresc, o tunsoare inspirată din stilul japonez poate fi răspunsul perfect.
Brad Smith X  png
Avertisment: China surprinde. „Ești impresionat de cât de multe fac” - Președintele Microsoft, despre avansul Chinei în tehnologie
Președintele Microsoft, Brad Smith, avertizează Occidentul cu privire la avansul tehnologic al Chinei.