Pipi în caschetă

Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Odată, eram rătăcit prin Oxford în căutarea autogării. Am văzut un poliţist şi mi-am adus aminte că mi se spusese cum, pe stradă în Anglia, la orice nevoie, poliţistul e cel mai bun prieten. Ofiţerul, foarte înalt şi subţire, stătea de vorbă cu o doamnă şi mi-a făcut un semn discret să am puţină răbdare pînă termină discuţia. Am aşteptat preţ de cîteva zeci de secunde. A încheiat explicaţiile către cucoană, a salutat-o, s-a sucit brusc pe călcîie către mine, a dus mîna la caschetă şi, îndreptîndu-şi spatele, a strigat un „Yes, Sir!“ care aproape că m-a speriat. Mă trata ca şi cum aş fi fost superiorul lui. Fîstîcit, i-am spus că nu vreau decît să-mi arate pe unde-i drumul spre autogară. M-a condus vreo două străzi pînă într-un loc de unde se vedea autogara şi nu m-a lăsat pînă nu s-a asigurat că am văzut-o şi că o iau pe drumul cel bun. 

Altădată eram la Londra în zilele imediat următoare atentatelor de la metrou din iulie 2005. În oraş era o mare agitaţie şi mereu auzeai sirenele maşinilor de poliţie. Parcă dintr-odată oamenii legii erau mult mai mulţi. Lucram ca jurnalist şi trebuia să pozez un poliţist. Aveam un oarecare trac după experienţele din România în care încercasem să fotografiez sau să intervievez poliţişti pe stradă şi mă lovisem de tot felul de reacţii. Părea că poliţiştii noştri aveau mereu ceva de ascuns. Cu oarecare timiditate, m-am apropiat cu aparatul de fotografiat de un poliţist din acela cu caschetă înaltă şi l-am întrebat dacă pot să-i fac o poză. Şi-a scos brusc pieptul înainte într-o atitudine mîndră, şi-a aranjat uniforma şi m-a întrebat dacă e bine cum s-a aşezat. I-am făcut vreo două-trei poze din faţă şi din profil, după care ne-am despărţit cu o zdravănă strîngere de mînă. Ulterior am aflat că, cică potrivit nu ştiu cărei legi, femeile gravide din Marea Britanie pot cere chiar cascheta unui poliţist ca să facă pipi în ea, dacă nu au o toaletă prin apropiere. Cam asta e ideea britanică despre un om aflat în serviciul public. 

La noi, de curînd a stîrnit vîlvă un filmuleţ în care un cetăţean, ce se voia obişnuit, a făcut un gest mai neobişnuit. Omul i-a luat la întrebări pe nişte poliţişti de ce staţionează cu maşina, fără semnalizare, pe banda a doua a unui bulevard, adică într-o poziţie periculoasă pentru trafic şi pentru care un şofer obişnuit ar fi amendat. Poliţiştii au reacţionat destul de dur şi verbal şi fizic, încercînd să smulgă din mîna tînărului telefonul mobil cu care acesta îi filma în timpul interpelării. L-au întrebat dacă nu cumva e beat iar în cele din urmă, potrivit Realitatea TV, l-au şi amendat pentru traversare neregulamentară. Pus să comenteze la cald aceste lucruri, purtătorul de cuvînt al Poliţiei, Christian Ciocan, a spus că: „în momentul în care te duci spre un politist cu telefonul mobil în mînă şi gesturile tale nu sînt previzibile, ai mare noroc că nu eşti încătuşat“. Ulterior, el şi-a nuanţat declaraţia, spunînd că poliţiştii pot fi filmaţi oricînd, atunci cînd sînt în uniformă şi că „încătuşarea“ despre care vorbea se poate face doar în condiţiile în care poliţistul percepe gestul drept o agresiune, un potenţial pericol fizic. Ce-i drept, abordarea tînărului avea un pic de agresivitate, nu atît de mare încît să justifice o încătuşare (care de altfel nici nu s-a produs). La rîndul lor însă, poliţiştii nu păreau a-şi fi simţit ameninţată integritatea fizică, ci mai degrabă reputaţia profesională. Ştiau, evident, că sînt în culpă, dar în acelaşi timp erau probabil uimiţi că s-a găsit cineva care să le-o spună în faţă.  

Mulţi asemenea oameni ai legii par a fi moştenit de la predecesorii lor, miliţienii, năravul de a încălca tocmai legi a căror respectare sînt puşi s-o păzească. Pe ei, nu-i aşa, nu are cine să-i amendeze. Ideea de onoare şi puterea exemplului personal sînt probabil percepute de mulţi dintre ei drept simplă gargară. Pentru asemenea indivizi care se consideră jupîni, a servi interesul public „pe bune“ ar fi ceva de rîs. Şi există încă destui poliţişti (valabil şi pentru alte categorii profesionale) care nu reuşesc să-şi asume o identitate demnă şi respectabilă. N-au învăţat să-şi poarte uniforma cu mîndrie, n-au ieşit încă la lumină. Mă întreb totuşi cum poate un poliţist autohton să priceapă, măcar teoretic, că ar trebui să fie mîndru cînd oferă cascheta unei doamne care vrea să facă pipi în ea?

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești