Pînza de păianjen a probabilităților

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
O mare invenție – contractul social jpeg

În urmă cu cîteva săptămîni, Andrei Cornea – bine-cunoscut pentru subtilitatea, rafinamentul stilistic, profunzimea și pertinența scrierilor sale – a publicat în această revistă un text, vădind aceleași calități, sub titlul „Despre ceea ce nu știm”. În inventarul scurt al lucrurilor pe care nu le putem ști au fost incluse și universurile posibile. Acestea ar fi simple ficțiuni, rezultat al imaginației. Fără a contrazice în mod direct afirmația că universurile posibile se numără printre lucrurile pe care nu le putem cunoaște și că istoria contrafactuală este ficțională, două norme din Codul Civil, din domeniul răspunderii civile (cuprinse în ultimele două alineate ale articolului 1385), nu numai că neagă în mod indirect această afirmație, dar merg mult mai departe, dînd judecătorilor temeiul pentru a pronunța, cu putere de lucru judecat, hotărîri despre ceea ce s-ar fi putut întîmpla dacă o anumită faptă nu ar fi fost săvîrșită. Prima normă statuează că persoana căreia i se cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită are dreptul la o despăgubire, incluzînd atît pierderea efectiv suferită (damnum emergens), cît și cîștigul pe care l-ar fi putut obține în condiții obișnuite dacă fapta vătămătoare nu ar fi existat (lucrum cessans). Dacă pierderea efectiv suferită poate fi cunoscută, deși evaluarea acesteia este întotdeauna discutabilă, cîștigul face parte din categoria a ceea ce s-ar fi putut întîmpla dacă fapta păgubitoare nu ar fi fost săvîrșită. A doua normă permite judecătorului să acorde victimei, ținînd seama de împrejurări și de situația concretă a acesteia, o reparație proporțională cu probabilitatea obținerii unui avantaj sau a evitării unei pagube, dacă, urmare a faptei ilicite, victima a pierdut șansa de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă. În ipoteza acestei ultime norme. aspectul contrafactual este și mai evident. Oricum, în ambele situații, judecătorii pronunță hotărîri cu valoare de adevăr, iar cînd hotărîrile sînt definitive, adevărul, tocmai pentru că are o accepție judiciară, diferită uneori de accepția filosofică și de cea științifică, devine incontestabil, cu foarte puține excepții, cînd sînt motive rezonabile pentru admisibilitatea unor căi extraordinare de atac.

Sînt legiuitorul, care acordă aceste drepturi victimei în mod abstract, și judecătorul, care le stabilește în mod concret, înzestrați cu daruri cognitive, considerate imposibile de către filosofi? Răspunsul este negativ, dar întrebarea este prost pusă, fiind necesară reformularea ei: ce anume permite legiuitorului și judecătorului să statueze despre ceea ce nu pot ști ca și cum ar ști? Răspunsul este că  hotărîrile judecătorești – pronunțate potrivit celor două norme din  Codul Civil, evocate mai sus –, chiar dacă sînt definitive și considerate ca fiind conforme cu adevărul, implică nu numai un proces de cunoaștere, ci și unul de realizare a dreptății. Echitatea întemeiază aceste puteri de legiferare și de judecată, fără ca  adevărul, ca noțiune cognitivă, să fie cu totul exclus, în măsura în care se acceptă că ar putea avea înfățișarea unei predicții, bazate pe probabilitate și  similitudine, dar nu despre ceea ce s-ar putea întîmpla în viitor, ci despre ceea ce s-ar fi putut întîmpla în trecut.

În teoria răspunderii civile s-a pretins multă vreme că numai prejudiciul cert poate fi reparat. Această condiție severă este teoretic posibilă în cazul pierderii efectiv suferite de către victimă (damnum emergens), dar practic este greu de îndeplinit ori de cîte ori se pune problema evaluării acestei pierderi. Cei care au, într-un fel sau altul, experiență în lumea justiției au constatat că rapoartele de evaluare făcute de experți diferiți nu coincid niciodată în concluziile lor, iar judecătorul trebuie să aleagă, desigur motivat, o soluție sau alta, mereu criticabilă de către părți. De cele mai multe ori, alegînd o asemenea soluție, judecătorul știe că nu știe valoarea exactă a pierderii efectiv suferite, pentru că este vorba de valoarea economică, ea însăși supusă fluctuațiilor pieței. Ideea de echitate, mai mult decît ideea de adevăr, justifică această alegere. Concluzia se impune și mai mult în cazul așa-numitului cîștig nerealizat (lucrum cesans). Un exemplu de asemenea prejudiciu este lipsirea proprietarului de folosința unui lucru care a fost deținut o perioadă de timp, fără drept, de către o altă persoană; proprietarul este îndreptățit să ceară valoarea acestei folosințe, ca și cînd în acea perioadă ar fi folosit efectiv sau ar fi închiriat bunul respectiv, beneficiind astfel de o valoare exactă. Acest raționament nu se bazează pe cunoașterea reală a valorii lipsei de folosință a unui anumit bun, ci pe prezumții simple, plecînd de la situații similare sau de la premisa că nimic neprevăzut nu s-ar fi putut întîmpla în perioada în care proprietarul a fost lipsit de folosința bunului (ar fi putut să piară bunul într-un incendiu sau să nu fie folosit în mod lucrativ din varii motive). De cele mai multe ori, în practica judiciară exemplele de cîștig sau beneficiu nerealizat rămîn sub semnul incertitudinii, infirmînd condiția care impune ca prejudiciul să aibă caracter cert.

Cît privește pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, legiuitorul și judecătorul se îndepărtează atît de mult de cerința caracterului cert al prejudiciului și de ideea de adevăr, încît numai principiul echității și exercitarea unui profund simț al dreptății mai pot salva hotărîrile judecătorești pronunțate în această materie de primejdia arbitrarului. Evaluarea avantajului care s-ar putea obține sau a pagubei care s-ar putea evita este supusă unei doze mai mici sau mai mari de relativitate, care există în  operația de stabilire a oricărei valori economice. Doza de relativitate crește însă exponențial cînd judecătorul trebuie să stabilească probabilitatea obținerii avantajului sau a evitării pagubei, iar apoi să aplice această proporție la valoarea cîștigului sau a pagubei. Criteriile oferite de legiuitor pentru a reduce riscul arbitrarului, îndemnînd pe judecător să țină cont de împrejurări și de situația concretă a victimei, nu sînt suficiente pentru a suplini acuitatea simțului dreptății cu care ar trebui să fie înzestrați judecătorul și ceilalți participanți la proces, inclusiv experții evaluatori. Pînza de păianjen  a probabilităților în care se poate pierde judecătorul nu poate fi ruptă decît de simțul dreptății, despre care ne place să credem că știm sau, cel puțin, că intuim un pic mai mult decît despre universurile posibile.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

netflix craciun shutterstock1 jpeg
Filmul de sărbători care a făcut înconjurul lumii! Este foarte popular pe Netflix
Un nou film a reușit să captiveze atenția publicului din întreaga lume, iar în țara noastră deja a reușit să intre în topul preferințelor! Este vorba despre pelicula de animație „That Christmas”, care s-a lansat pe Netflix cu numai câteva zile în urmă!
Georg Hocevar Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Un austriac a refăcut o bucată din calea ferată spre cetățile dacice. Mocănițele au fost înlocuite cu un tramvai elvețian
Un segment al fostei căi ferate din ținutul cetăților dacice a fost refăcut, la patru decenii de la dezafectarea liniei forestiere, iar în locul vechilor mocănițe va circula un vagon de tramvai folosit în secolul al XIX-lea în Elveția.
Top 5 destinații interne de iarnă potrivit Eximtur Colaj DMS
Valea Oltului a detronat Valea Prahovei. Stațiunile favorite de Crăciun. Top 5 destinații de sărbători
Premieră în turism: Valea Oltului devansează Valea Prahovei! Stațiunea Călimănești-Căciulata, din județul Vâlcea, se transformă în noua regină a destinațiilor de iarnă. Urcă în topul celor mai căutate destinații montane pentru sărbătorile de iarnă.
teatrul mihai eminescu (2) jpg
Bijuteria arhitectonică de lux reabilitată cu milioane de euro. Primele repetiții, după 10 ani, în unul dintre cele mai frumoase teatre din România
Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, o adevărată bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol și-a deschis porțile după un deceniu de reabilitări. Actorii s-au reîntors în teatru după 10 și lucrează la o premieră de excepție. Clădirea este unul dintre cele mai frumoase monumente din România.
femeie bucatarie istock jpg
Rețeta tradițională cu care îți vei impresiona oaspeții la masa de Crăciun! Cum pregătim faimoasa găină umplută cu sarmale, o rețetă de pe vremea strămoșilor noștri
Mulți dintre noi consumăm carne aproape în fiecare zi, iar de multe ori ne este greu să ne hotărâm ce preparate să gătim.
Bradul de Crăciun Foto Ricardo Reitmeyer - Getty Images
Tendințele cromatice pentru bradul de Crăciun în 2024: Albastrul și combinațiile elegante vor domina sărbătorile
Anul 2024 aduce o schimbare surprinzătoare în decorul bradului de Crăciun, cu albastrul în prim-plan. Înlocuind tradiționalul roșu, această nuanță sofisticată și elegantă, combinată cu accente de argintiu și auriu, creează un decor festiv modern și rafinat.
marele premiu la loto 5 40 a fost castigat care au fost numerele extrase 178581 jpeg
S-a câștigat, din nou, marele premiu la Loto 6/49. Cât a costat biletul norocos
Loteria Română anunţă că la tragerea Loto 6/49, de joi seara, s-a câştigat premiul de categoria I, în valoare de 519.397,36 lei (peste 100.000 de euro).
Cosmin Ionut Culcus salvator doua persoane foto Facebook jpg
Povestea tânărului din Mioveni care a salvat viața a doi oameni care s-au înecat cu mâncare
Elev la Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina și originar din Mioveni, Ionuț Cosmin Culcuș a devenit cunoscut în toată țara după ce weekendul trecut a salvat viața unui bărbat care se înecase cu mâncare la o terasă.
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
13 decembrie, ziua în care a murit Nichita Stănescu, prietenul tuturor, pe care puţini l-au cunoscut cu adevărat
13 decembrie este Ziua etniei tătare și Ziua tipografilor. Pe 13 decembrie 1466 murea sculptorul italian Donatello. Tot într-o zi de 13 decembrie, dar în 1983, ne părăsea Nichita Stănescu.