Pînza de păianjen a probabilităților

Publicat în Dilema Veche nr. 906 din 19 – 25 august 2021
O mare invenție – contractul social jpeg

În urmă cu cîteva săptămîni, Andrei Cornea – bine-cunoscut pentru subtilitatea, rafinamentul stilistic, profunzimea și pertinența scrierilor sale – a publicat în această revistă un text, vădind aceleași calități, sub titlul „Despre ceea ce nu știm”. În inventarul scurt al lucrurilor pe care nu le putem ști au fost incluse și universurile posibile. Acestea ar fi simple ficțiuni, rezultat al imaginației. Fără a contrazice în mod direct afirmația că universurile posibile se numără printre lucrurile pe care nu le putem cunoaște și că istoria contrafactuală este ficțională, două norme din Codul Civil, din domeniul răspunderii civile (cuprinse în ultimele două alineate ale articolului 1385), nu numai că neagă în mod indirect această afirmație, dar merg mult mai departe, dînd judecătorilor temeiul pentru a pronunța, cu putere de lucru judecat, hotărîri despre ceea ce s-ar fi putut întîmpla dacă o anumită faptă nu ar fi fost săvîrșită. Prima normă statuează că persoana căreia i se cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită are dreptul la o despăgubire, incluzînd atît pierderea efectiv suferită (damnum emergens), cît și cîștigul pe care l-ar fi putut obține în condiții obișnuite dacă fapta vătămătoare nu ar fi existat (lucrum cessans). Dacă pierderea efectiv suferită poate fi cunoscută, deși evaluarea acesteia este întotdeauna discutabilă, cîștigul face parte din categoria a ceea ce s-ar fi putut întîmpla dacă fapta păgubitoare nu ar fi fost săvîrșită. A doua normă permite judecătorului să acorde victimei, ținînd seama de împrejurări și de situația concretă a acesteia, o reparație proporțională cu probabilitatea obținerii unui avantaj sau a evitării unei pagube, dacă, urmare a faptei ilicite, victima a pierdut șansa de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă. În ipoteza acestei ultime norme. aspectul contrafactual este și mai evident. Oricum, în ambele situații, judecătorii pronunță hotărîri cu valoare de adevăr, iar cînd hotărîrile sînt definitive, adevărul, tocmai pentru că are o accepție judiciară, diferită uneori de accepția filosofică și de cea științifică, devine incontestabil, cu foarte puține excepții, cînd sînt motive rezonabile pentru admisibilitatea unor căi extraordinare de atac.

Sînt legiuitorul, care acordă aceste drepturi victimei în mod abstract, și judecătorul, care le stabilește în mod concret, înzestrați cu daruri cognitive, considerate imposibile de către filosofi? Răspunsul este negativ, dar întrebarea este prost pusă, fiind necesară reformularea ei: ce anume permite legiuitorului și judecătorului să statueze despre ceea ce nu pot ști ca și cum ar ști? Răspunsul este că  hotărîrile judecătorești – pronunțate potrivit celor două norme din  Codul Civil, evocate mai sus –, chiar dacă sînt definitive și considerate ca fiind conforme cu adevărul, implică nu numai un proces de cunoaștere, ci și unul de realizare a dreptății. Echitatea întemeiază aceste puteri de legiferare și de judecată, fără ca  adevărul, ca noțiune cognitivă, să fie cu totul exclus, în măsura în care se acceptă că ar putea avea înfățișarea unei predicții, bazate pe probabilitate și  similitudine, dar nu despre ceea ce s-ar putea întîmpla în viitor, ci despre ceea ce s-ar fi putut întîmpla în trecut.

În teoria răspunderii civile s-a pretins multă vreme că numai prejudiciul cert poate fi reparat. Această condiție severă este teoretic posibilă în cazul pierderii efectiv suferite de către victimă (damnum emergens), dar practic este greu de îndeplinit ori de cîte ori se pune problema evaluării acestei pierderi. Cei care au, într-un fel sau altul, experiență în lumea justiției au constatat că rapoartele de evaluare făcute de experți diferiți nu coincid niciodată în concluziile lor, iar judecătorul trebuie să aleagă, desigur motivat, o soluție sau alta, mereu criticabilă de către părți. De cele mai multe ori, alegînd o asemenea soluție, judecătorul știe că nu știe valoarea exactă a pierderii efectiv suferite, pentru că este vorba de valoarea economică, ea însăși supusă fluctuațiilor pieței. Ideea de echitate, mai mult decît ideea de adevăr, justifică această alegere. Concluzia se impune și mai mult în cazul așa-numitului cîștig nerealizat (lucrum cesans). Un exemplu de asemenea prejudiciu este lipsirea proprietarului de folosința unui lucru care a fost deținut o perioadă de timp, fără drept, de către o altă persoană; proprietarul este îndreptățit să ceară valoarea acestei folosințe, ca și cînd în acea perioadă ar fi folosit efectiv sau ar fi închiriat bunul respectiv, beneficiind astfel de o valoare exactă. Acest raționament nu se bazează pe cunoașterea reală a valorii lipsei de folosință a unui anumit bun, ci pe prezumții simple, plecînd de la situații similare sau de la premisa că nimic neprevăzut nu s-ar fi putut întîmpla în perioada în care proprietarul a fost lipsit de folosința bunului (ar fi putut să piară bunul într-un incendiu sau să nu fie folosit în mod lucrativ din varii motive). De cele mai multe ori, în practica judiciară exemplele de cîștig sau beneficiu nerealizat rămîn sub semnul incertitudinii, infirmînd condiția care impune ca prejudiciul să aibă caracter cert.

Cît privește pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, legiuitorul și judecătorul se îndepărtează atît de mult de cerința caracterului cert al prejudiciului și de ideea de adevăr, încît numai principiul echității și exercitarea unui profund simț al dreptății mai pot salva hotărîrile judecătorești pronunțate în această materie de primejdia arbitrarului. Evaluarea avantajului care s-ar putea obține sau a pagubei care s-ar putea evita este supusă unei doze mai mici sau mai mari de relativitate, care există în  operația de stabilire a oricărei valori economice. Doza de relativitate crește însă exponențial cînd judecătorul trebuie să stabilească probabilitatea obținerii avantajului sau a evitării pagubei, iar apoi să aplice această proporție la valoarea cîștigului sau a pagubei. Criteriile oferite de legiuitor pentru a reduce riscul arbitrarului, îndemnînd pe judecător să țină cont de împrejurări și de situația concretă a victimei, nu sînt suficiente pentru a suplini acuitatea simțului dreptății cu care ar trebui să fie înzestrați judecătorul și ceilalți participanți la proces, inclusiv experții evaluatori. Pînza de păianjen  a probabilităților în care se poate pierde judecătorul nu poate fi ruptă decît de simțul dreptății, despre care ne place să credem că știm sau, cel puțin, că intuim un pic mai mult decît despre universurile posibile.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
De ce ne sângerează gura uneori după ce mâncăm ananas
Ananasul este o gustare răcoritoare bogată în vitaminele C și B6, printre alte beneficii dietetice, dar conține și o enzimă atât de puternică încât este folosită și în bucătărie pentru frăgezirea cărnii, relatează IFL Science.
image
Obiceiuri scandaloase la români. Cum ajutau, în trecut, socrul și nașul la „consumarea“ căsniciei
În Principatele Române, în Evul Mediu, dar și în zorii modernității, la sate și în mahalale existau obiceiuri sexuale pe care lumea contemporană le-ar considera de neacceptat. De exemplu, socrul își ajuta fiul în noaptea nunții, același drept avându-l și nașul.
image
Cine este „Șeba”, fiul artist al ministrului rus al Apărării. Duce o viață de lux după ce a scăpat de mobilizare FOTO
Identitatea unui fiu nelegitim al ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a fost dezvăluită de fundația anticorupție a opozantului rus încarcerat Alexei Navalnîi, a relatat The Telegraph.

HIstoria.ro

image
Povești despre teatrul bucureștean
Iubim teatrul și ne mândrim cu actorii săi din toate generațiile. Azi aflăm povești despre teatrul bucureștean de la primele încercări, pe vremea lui Caragea Vodă, și până la apariția Teatrului Național din București.
image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.