Pîinica cea de toate zilele

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
Comunismul se aplică din nou jpeg

Într-un Dosar despre cîrciumi al Dilemei de prin anii ’90 scria că e bine să eviți restaurantele cu acordeon. Era valabil poate mai demult, fiindcă astăzi n-am mai prea văzut acordeoane prin restaurante și vorba aceea: nici acordeonul nu mai e ce-a fost odată. Țara s-a umplut de cîrciumi de toate felurile. În marile orașe s-au înmulțit ca ciupercile, pe model aproape occidental. Terase, bistrouri, cafenele, fast-food-uri, trattorii, pizzerii, mici cîrciumioare intime, restaurante exclusiviste etc. Poți zice că, în sfîrșit, ne-am sincronizat. Numai să nu te uiți prea atent la detalii sau să mergi prin zonele mai profunde ale României, unde poți găsi încă destule restaurante rămase parcă neschimbate de pe vremea comunismului. Acolo unde chelnerii se mișcă apatic și ți se oferă acel meniu standard, despre care cîrciumarii își închipuie probabil că trebuie servit într-un restaurant. Adică rețetele încremenite ale anilor ’80, gen șunculițe răsucite, măsline și telemea sărată drept antreuri, ciorbă de pui sau de văcuță cu ardei iute la primul fel, șnițel cu piure sau cartofi prăjiți la felul doi și clătite ori papanași la desert. Nu că n-ar fi bune și astea, dar… În multe asemenea localuri, dacă ceri o simplă limonadă, te poți trezi cu scuza că s-a terminat. Se subînțelege cumva că „limonada ți-o faci matale acasă singur, dacă vrei să storci lămîia, că noi aici ne ocupăm cu lucruri mai serioase“.

În fine, chiar prin restaurante destul de bine cotate din București m-am confruntat recent cu situații de-a dreptul comice. Cineva a comandat cinci mici, dar i s-a spus că porțiile sînt de trei. Deci, ori trei, ori șase, în cazul în care comanzi două porții. Cinci nu se poate pentru că bucătarul nu vrea să se încurce la rețetar. Și fiecare porție vine automat și cu cartofi prăjiți. Pînă la urmă, cei de la masă au făcut tot felul de combinații și împărțeli, micii la unul, cartofii la altul, așa încît cererea totală să ajungă la un numitor comun cu socotelile fixe ale bucătarului și nimeni să nu rămînă nemulțumit. Mă gîndesc că, în final, distracția asta a noastră o fi apărut cumva și pe nota de plată, fiindcă una e doar să mănînci și alta e să te și distrezi.

Un necaz contemporan mai serios e însă cel al rezervărilor. Probabil că astăzi, în locul recomandării cu acordeonul, ar fi de făcut aceea că de evitat sînt restaurantele cu prea multe mese rezervate. În acestea, ai impresia că sînt așteptate persoane mult mai importante decît tine, client ocazional, care în nici un caz nu poți spera să beneficiezi de același tratament. Uneori sînt mese pe care nu le vezi niciodată ocupate, dar pe care eticheta „Rezervat“ zace în permanență, în mod oarecum preventiv, pentru cine știe ce importante și neprevăzute vizite de protocol. Știu ei mai bine. După asemenea experiențe, poți înțelege cînd încerci să rezervi o masă prin telefon și ți se spune că politica localului e de a nu rezerva mese și de a aplica democraticul concept „primul venit, primul servit“. Ce nu mai poți înțelege este cînd ajungi într-un restaurant care se laudă cu o astfel de practică și descoperi că pe unele mese scrie totuși „Rezervat“. O meteahnă înrudită și foarte bine înrădăcinată după Revoluție e aceea a localurilor care par înființate doar pentru clanul și amicii patronului. Locuri în care dacă nu-l cunoști pe șef sau n-ai fost coleg de școală cu chelnerița, te simți ca un intrus. Pentru mulți proprietari sau administratori, pare foarte greu de înțeles temenul „public“. Adică ideea că un local este prin definiție o instituție publică, deschisă fără discriminare publicului larg și al cărei deținător e obligat să se comporte după anumite reguli și nu chiar ca pe moșia proprie.

Trec peste neplăcerile cu chelnerii obositori, cu cei uituci sau nesimțiți. Le știm cu toții. Mai observ doar că, prin țară, POS-ul pentru plata cu cardul e încă o raritate și că există destui cîrciumari care tot se mai tem că, odată cu acest aparat, își vor pierde tradiționalele bacșișuri.

Dar să nu uit tocmai formula cea mai importantă și mai enervantă a ultimelor decenii din restaurantele românești: „Serviți și pîinică?“

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.