Personalitatea SARS-CoV-2

Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Multe vedete însetate de cît mai mulți fani și „folouărși” și-ar dori nivelul de celebritate pe care l-a cîștigat acest virus în doar cîteva luni. Întreaga planetă îi știe numele. Sigur că nu e vorba despre oameni răi care invidiază un virus pentru ravagiile pe care le face. Ci despre semeni de-ai noștri care trăiesc din celebritate. Aici ar putea apărea invidia. Sînt faimoși pentru că sînt faimoși, și asta e meseria lor. Sectorul lor de activitate. Să fie cunoscuți. Să știe cît mai multă lume ce mai fac ei. Pentru așa ceva se pot cîștiga bani foarte frumoși. Iar pentru ca banii ăștia să vină, trebuie să ai cît mai mult public care urmărește ce faci. Nu neapărat ce lucrezi într-un mod foarte concret sau ce creezi, cercetezi, studiezi. Ci, pur și simplu, ce-ai mai făcut, la ce te-ai mai gîndit, ce părere ai despre ceva. E și asta o parte din superspectacolul acestei epoci din care facem parte cu toții. Și nu e cu bine sau cu rău. E cu alegeri, gusturi, niveluri de înțelegere, feluri de a vedea lucrurile. Și conștiința faptului că e loc sub soare pentru toată lumea.

SARS-CoV-2 e un virus foarte agresiv și foarte contagios. A evoluat extrem de repede în conștiința umanității contemporane, pe măsura vitezei cu care își realizează „performanțele”. E cea mai cunoscută existență de pe planetă, de la ora asta. O simplă căutare comparativă pe Google spune tot. Donald Trump: 871.000.000 rezultate. Vladimir Putin: 84.400.000. Kim Kardashian: 203.000.000. Abia acum intră artileria grea. God: 2.030.000.000. COVID-19: 3.820.000.000. Și joaca asta poate continua zile întregi. Pentru că, sigur, e o joacă. Dar ca orice joacă, poate să conțină lucruri care pot da mult de gîndit. Iar rezultatele ar fi mult mai spectaculoase. Pentru că foarte multă lume încă face confuzie între numele virusului, SARS-CoV-2, și numele bolii pe care acesta o produce, COVID-19. Dacă mai pui la socoteală ce iese cînd cauți „Coronavirus” (2.270.000.000) sau „SARS-Cov-2” (123.000.000), însumată în dreptul virusului se adună o cifră amețitoare: 6.213.000.000 de rezultate. Gîndiți-vă la dimensiunile semantice ale cuvîntului „christian”. Substantivul comun, adjectivul, numele propriu etc. În „competiția” cu virusul, adună „numai” jumătate: 3.110.000.000 de rezultate. Iar cifrele astea se obțin la căutarea cu litere latine. Să nu uităm, pe planetă există miliarde de oameni care folosesc alte scrieri; chineză, arabă, slavă etc. Căutarea asta pe Google e o joacă simplistă. Dar arată ceva. O parte a nivelului de pătrundere și prezență a unei noțiuni în conștiința umanității. Dacă punem la socoteală civilizația spectacolului în care trăim, obsesia standardelor și cuantificărilor care ne guvernează viețile, atunci viteza cu care acest virus reușește „performanța” de a deveni „supercelebru” poate fi pentru unii ceva „de invidiat”.

Chiar și sub confuzia mai multor nume, cel al virusului ca atare, al bolii, al „familiei” de virusuri, SARS-CoV-2 a devenit un adevărat personaj al actualității. Istoria în desfășurare a tuturor acțiunilor și gîndurilor umanității de la ora asta e marcată profund de existența sa. Are profil de personalitate și de personaj. Spunem despre „el” că e „foarte agresiv” și „extrem de pervers”, nu „moare” cu una, cu două și are „comportamente profund surprinzătoare”. Vorbim despre „el” ca despre „dușmanul nevăzut”. Dar, cu toate astea, are una dintre cele mai cunoscute „figuri” din lume. E foarte posibil ca, la un sondaj pe străzile orașelor Europei sau ale Americii (atunci cînd vom ieși din case), dacă arăți două fotografii, una reproducînd celebrul autoportret al lui Leonardo da Vinci sau chiar pe cel al lui Van Gogh, alături de o fotografie a „chipului” lui SARS-CoV-2, să constați că virusul e mult mai cunoscut după „față” decît multe celebrități. Merge la concurență și cu actori și sportivi faimoși.

„Bila” aceasta cu excrescențe ca niște țepi, aidoma unei vechi mine marine, numele care conține sunetul și imaginea mentală a cuvîntului „coroană”, gîndurile unora dintre noi, care văd virusul acesta ca pe un „pedepsitor” venit să îndrepte metehnele umanității, toată această bandă largă de percepție plimbă statutul de personaj al lui SARS-CoV-2 între cel de înger exterminator, entitate extraterestră, creație a unui Frankestein contemporan, „homuncul” scăpat din  laboratoarele unor „alchimiști” rătăciți în experimente oculte. Acest mecanism de personificare nu e deloc o noutate și nici o proiecție care cade doar pe acest virus. De la începuturile speciei noastre, personificarea e o reacție umană în fața necunoscutului. Așa cum ne spune un celebru filozof, vorbim despre ceea ce nu știm, despre necunoscut, cu cuvintele pe care le avem la îndemînă, cu ajutorul noțiunilor pe care le cunoaștem. Iar amplitudinea personificării acestui virus e direct proporțională cu dimensiunea și forța loviturii pe care ne-a aplicat-o. Însă mai e ceva în plus.

O bună parte din ființele care trăiesc pe această planetă sînt ființe ale tipului contemporan de înțelegere a noțiunii de ficțiune. Noi conceptualizăm „ficțiunea” și raportul ei cu „realitatea” într-un mod foarte diferit de cel de acum douăzeci de ani și profund diferit de cel din trecutul mai îndepărtat. Acum, granița dintre cele două e una prin excelență fluidă, așa cum se întîmplă în cazul mai multor noțiuni esențiale cu care operăm azi. Sîntem ființe aproape ieșite din epoca televizorului și a cinematografului, și deja binișor pătrunse în cea a inteligenței artificiale, a realității virtuale, a universului serialelor, care nu mai sînt nici televiziune, nici cinema, ci o specie nouă, autonomă. Arta contemporană, cu felul ei de pătrundere în lume, joacă și ea rolul ei. Personajul SARS-CoV-2 se naște natural într-un asemenea ecosistem cultural. Și evoluează pe măsura vitezelor cu care se petrec metabolismele lui. Boala devine personaj suprem. Cu atît mai justificată e teama de vremuri interesante.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.