Personalitatea SARS-CoV-2

Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Multe vedete însetate de cît mai mulți fani și „folouărși” și-ar dori nivelul de celebritate pe care l-a cîștigat acest virus în doar cîteva luni. Întreaga planetă îi știe numele. Sigur că nu e vorba despre oameni răi care invidiază un virus pentru ravagiile pe care le face. Ci despre semeni de-ai noștri care trăiesc din celebritate. Aici ar putea apărea invidia. Sînt faimoși pentru că sînt faimoși, și asta e meseria lor. Sectorul lor de activitate. Să fie cunoscuți. Să știe cît mai multă lume ce mai fac ei. Pentru așa ceva se pot cîștiga bani foarte frumoși. Iar pentru ca banii ăștia să vină, trebuie să ai cît mai mult public care urmărește ce faci. Nu neapărat ce lucrezi într-un mod foarte concret sau ce creezi, cercetezi, studiezi. Ci, pur și simplu, ce-ai mai făcut, la ce te-ai mai gîndit, ce părere ai despre ceva. E și asta o parte din superspectacolul acestei epoci din care facem parte cu toții. Și nu e cu bine sau cu rău. E cu alegeri, gusturi, niveluri de înțelegere, feluri de a vedea lucrurile. Și conștiința faptului că e loc sub soare pentru toată lumea.

SARS-CoV-2 e un virus foarte agresiv și foarte contagios. A evoluat extrem de repede în conștiința umanității contemporane, pe măsura vitezei cu care își realizează „performanțele”. E cea mai cunoscută existență de pe planetă, de la ora asta. O simplă căutare comparativă pe Google spune tot. Donald Trump: 871.000.000 rezultate. Vladimir Putin: 84.400.000. Kim Kardashian: 203.000.000. Abia acum intră artileria grea. God: 2.030.000.000. COVID-19: 3.820.000.000. Și joaca asta poate continua zile întregi. Pentru că, sigur, e o joacă. Dar ca orice joacă, poate să conțină lucruri care pot da mult de gîndit. Iar rezultatele ar fi mult mai spectaculoase. Pentru că foarte multă lume încă face confuzie între numele virusului, SARS-CoV-2, și numele bolii pe care acesta o produce, COVID-19. Dacă mai pui la socoteală ce iese cînd cauți „Coronavirus” (2.270.000.000) sau „SARS-Cov-2” (123.000.000), însumată în dreptul virusului se adună o cifră amețitoare: 6.213.000.000 de rezultate. Gîndiți-vă la dimensiunile semantice ale cuvîntului „christian”. Substantivul comun, adjectivul, numele propriu etc. În „competiția” cu virusul, adună „numai” jumătate: 3.110.000.000 de rezultate. Iar cifrele astea se obțin la căutarea cu litere latine. Să nu uităm, pe planetă există miliarde de oameni care folosesc alte scrieri; chineză, arabă, slavă etc. Căutarea asta pe Google e o joacă simplistă. Dar arată ceva. O parte a nivelului de pătrundere și prezență a unei noțiuni în conștiința umanității. Dacă punem la socoteală civilizația spectacolului în care trăim, obsesia standardelor și cuantificărilor care ne guvernează viețile, atunci viteza cu care acest virus reușește „performanța” de a deveni „supercelebru” poate fi pentru unii ceva „de invidiat”.

Chiar și sub confuzia mai multor nume, cel al virusului ca atare, al bolii, al „familiei” de virusuri, SARS-CoV-2 a devenit un adevărat personaj al actualității. Istoria în desfășurare a tuturor acțiunilor și gîndurilor umanității de la ora asta e marcată profund de existența sa. Are profil de personalitate și de personaj. Spunem despre „el” că e „foarte agresiv” și „extrem de pervers”, nu „moare” cu una, cu două și are „comportamente profund surprinzătoare”. Vorbim despre „el” ca despre „dușmanul nevăzut”. Dar, cu toate astea, are una dintre cele mai cunoscute „figuri” din lume. E foarte posibil ca, la un sondaj pe străzile orașelor Europei sau ale Americii (atunci cînd vom ieși din case), dacă arăți două fotografii, una reproducînd celebrul autoportret al lui Leonardo da Vinci sau chiar pe cel al lui Van Gogh, alături de o fotografie a „chipului” lui SARS-CoV-2, să constați că virusul e mult mai cunoscut după „față” decît multe celebrități. Merge la concurență și cu actori și sportivi faimoși.

„Bila” aceasta cu excrescențe ca niște țepi, aidoma unei vechi mine marine, numele care conține sunetul și imaginea mentală a cuvîntului „coroană”, gîndurile unora dintre noi, care văd virusul acesta ca pe un „pedepsitor” venit să îndrepte metehnele umanității, toată această bandă largă de percepție plimbă statutul de personaj al lui SARS-CoV-2 între cel de înger exterminator, entitate extraterestră, creație a unui Frankestein contemporan, „homuncul” scăpat din  laboratoarele unor „alchimiști” rătăciți în experimente oculte. Acest mecanism de personificare nu e deloc o noutate și nici o proiecție care cade doar pe acest virus. De la începuturile speciei noastre, personificarea e o reacție umană în fața necunoscutului. Așa cum ne spune un celebru filozof, vorbim despre ceea ce nu știm, despre necunoscut, cu cuvintele pe care le avem la îndemînă, cu ajutorul noțiunilor pe care le cunoaștem. Iar amplitudinea personificării acestui virus e direct proporțională cu dimensiunea și forța loviturii pe care ne-a aplicat-o. Însă mai e ceva în plus.

O bună parte din ființele care trăiesc pe această planetă sînt ființe ale tipului contemporan de înțelegere a noțiunii de ficțiune. Noi conceptualizăm „ficțiunea” și raportul ei cu „realitatea” într-un mod foarte diferit de cel de acum douăzeci de ani și profund diferit de cel din trecutul mai îndepărtat. Acum, granița dintre cele două e una prin excelență fluidă, așa cum se întîmplă în cazul mai multor noțiuni esențiale cu care operăm azi. Sîntem ființe aproape ieșite din epoca televizorului și a cinematografului, și deja binișor pătrunse în cea a inteligenței artificiale, a realității virtuale, a universului serialelor, care nu mai sînt nici televiziune, nici cinema, ci o specie nouă, autonomă. Arta contemporană, cu felul ei de pătrundere în lume, joacă și ea rolul ei. Personajul SARS-CoV-2 se naște natural într-un asemenea ecosistem cultural. Și evoluează pe măsura vitezelor cu care se petrec metabolismele lui. Boala devine personaj suprem. Cu atît mai justificată e teama de vremuri interesante.

Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?