Perle în sirop

Publicat în Dilema Veche nr. 704 din 17-23 august 2017
Perle în sirop jpeg

De pescuitorii de perle din Golful Persic se vorbe╚Öte din antichitate (ca despre aproape orice altceva), iar ├«n ultimii zece ani au ap─ârut unul dup─â altul rapoarte ale arheologilor de la Universitatea din Copenhaga despre s─âp─âturile de la Al-Zubarah. E vorba de un ora╚Ö din Qatar (pe coasta dinspre insulele Bahrainului), prosper ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea tocmai datorit─â scufund─âtorilor s─âi ╚Öi nego╚Ťului cu faimoasele perle aurii ╚Öi roz din Golf. Triburi arabe din nordul Golfului (Kuwait ╚Öi Basra) au venit aici pentru c─â locul era ├«n afara influen╚Ťei otomane, iar Persia Safavid─â se pr─âbu╚Öise cu o genera╚Ťie mai ├«nainte. V─â rog, nu v─â opri╚Ťi din citit acest articol.

P├«n─â ├«n 1811, c├«nd a fost trecut prin sabie de pistolarii din Muscat (capitala Omanului), ─âsta era portul ├«n care opreau toate vasele care plecau din Basra (Irak) spre India ╚Öi Africa. Echipa danez─â a scos din nisipul alb, la 50┬║ Celsius, tot acest ora╚Ö abandonat, de 60 ha, ├«nconjurat de un zid de 2,5 km. Ora╚Öul e cel mai bine p─âstrat de felul lui din Golf, cu fort ╚Öi ruine de moschei, centru comercial/suq etc. ├Än palatele ╚Öeicilor de aici, cu ziduri de calcar ╚Öi coral, s-a g─âsit ceramic─â iranian─â, japonez─â, olandez─â ╚Öi din Julfar (un alt port foarte interesant tot din Golf), b─ârci desenate pe pere╚Ťi (feluci sau mai exact b─ârci dhow), ancore de piatr─â, monede din India, Iran ╚Öi lumea otoman─â ╚Öi stucatur─â cu motive geometrice (rozete). Dup─â cum se vede, toate bog─â╚Ťiile orientale care ar fi trebuit s─â fie l─âsate aici pentru arheologi fuseser─â deja luate cu ei de locuitorii nerezonabili c├«nd au hot─âr├«t s─â-╚Öi ├«ncerce norocul ├«n alt─â parte

N-am v─âzut s─â se fi g─âsit perle, de╚Öi au ap─ârut un cuf─âr de pescuitor, din lemn ╚Öi f─âr─â con╚Ťinut, ╚Öi multe greut─â╚Ťi de piatr─â folosite de scufund─âtori. Un detaliu ├á la Pynchon este descoperirea ├«n ruine a unui jeton de cupru imit├«nd o moned─â, jeton produs de familia Lauer din Bavaria. Spre 1800, Ludwig Christian Lauer din N├╝rnberg era un cunoscut produc─âtor de bani de juc─ârie (Spielm├╝nzen), perfect reali╚Öti. Greu de zis dac─â aceste jetoane erau colec╚Ťionate de copiii ╚Öeicului sau ele reprezint─â vreo tranzac╚Ťie din port, ├«ntre un ╚Ömecher ╚Öi un p─âgubit, care a avut loc la ├«nceputurile modernit─â╚Ťii ├«n Golful Persic. Jetonul a ajuns la Muzeul Na╚Ťional al Qatarului. C─â tot vorbeam de comori, pe l├«ng─â cl─âdirile din Al Zubarah s├«nt mormane de resturi menajere, care, dat├«nd din secolul al XVIII lea, nu mai s├«nt gunoaie, ci istorie. Printre ele, multe oase de c─âmil─â, dar ╚Öi de gazel─â, astea din urm─â suger├«nd v├«n─âtoare ╚Öi deci statut. Tot acolo, multe ce╚Öcu╚Ťe chineze╚Öti pentru cafea ╚Öi multe ustensile pentru fumat, resturi de pipe ╚Öi de narghilele, despre care rapoartele arheologice men╚Ťioneaz─â cu v─âdit─â satisfac╚Ťie c─â miroseau ├«nc─â a tutun.

Unul din palatele ruinate, cu bastioane circulare la col╚Ťuri, pe care vor fi fost instalate pe vremuri mici tunuri, trebuie s─â fi apar╚Ťinut uneia din familiile importante de aici care au emigrat ├«n Ba-hrain prin 1780, intuind corect c─â Bahrainul va face jocurile economice ├«n zona central─â a Golfului. Pe de alt─â parte, diferite gropi de par, gropi menajere ╚Öi cuptoare (pl. tananir, sg. tannur) reprezint─â urme de corturi ╚Öi colibe de frunze de palmier ale lucr─âtorilor care se adunau aici din toat─â peninsula ├«n cele dou─â sezoane de pescuit de la sf├«r╚Öitul prim─âverii la ├«nceputul toamnei (cu o pauz─â inexplicabil─â ├«n miezul verii). Venirea scufund─âtorilor probabil f─âcea ca popula╚Ťia permanent─â de 5-6.000 de oameni s─â se dubleze. De fapt, citesc c─â ├«n secolele -XVIII-XIX, un sfert din popula╚Ťia masculin─â din Golf lucra, ├«ntr-un fel sau altul, ├«n comer╚Ťul cu perle.

Instala╚Ťia tehnic─â cea mai r─âsp├«ndit─â este presa de curmale (pl. madbasat, sg. madbasah), g─âsit─â ├«n case, dar mai ales ├«n zona unde se producea industrial sirop de curmale (dibs). Principala grij─â a navelor din flota comercial─â ╚Öi a b─ârcilor de pescuitori de perle c├«nd ajungeau ├«n port era s─â ia ap─â. A doua, era s─â ia sirop de curmale ÔÇô foarte caloric, u╚Öor de p─âstrat. A treia era s─â ia Dilema veche.

Al-Zubarah s-a bucurat deci de 50 de ani de prosperitate (├«n rapoarte, Phase V) ├«n care e cel mai important ora╚Ö comercial din Golf, ├«ntr-o perioad─â esen╚Ťal─â pentru dezvoltarea politic─â a ora╚Öelor-state din Golful Persic, din Kuwait ├«n Oman, ce ├«ncearc─â s─â fenteze influen╚Ťa britanic─â, persan─â ╚Öi otoman─â. O a╚Öezare ne├«nsemnat─â, poate de zece ori mai mic─â, rezist─â acolo p├«n─â ├«n secolul XX, cum o dovede╚Öte un vas de por╚Ťelan din Maastricht g─âsit ├«n s─âp─âturi. La acea dat─â ├«ns─â apar perlele japoneze de cultur─â ╚Öi deja pescuitul de perle e pe duc─â ├«n Golf ca peste tot ├«n lume. Ceea ce urmeaz─â pentru Al-Zubarah este cantitatea nesf├«r╚Öit─â de pungi ╚Öi sticle de plastic pe care o aduce mareea ├«n port ╚Öi distrugerea pas cu pas a ruinelor ├«n v├«ntul ud ╚Öi s─ârat. Lucrurile s-au schimbat doar din 2013, de c├«nd cetatea a devenit, prin eforturile misiunii arheologice, UNESCO World Heritage Site.

Recunosc c─â m-am ├«ntrebat ╚Öi dac─â exist─â vreo leg─âtur─â ├«ntre Al Zubarah din Qatar ╚Öi El Zorab din Co╚Öbuc. E cald ╚Öi aici. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.