Performan┼ú─â ┼či echitate

Publicat în Dilema Veche nr. 649 din 28 iulie - 3 august 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Am mai scris despre aceast─â chestiune. Revin asupra ei cu nedumerirea unuia care a probat ├«n numeroase r├«nduri c─â nici logica, nici st─âp├«nirea limbii nu te ajut─â c├«nd dialoghezi cu wishful thinking, cu g├«ndirea captiv─â poncifelor cu zurg─âl─âi. 

Care s├«nt a╚Ötept─ârile noastre majore de la sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, c─ârora acesta nu le face fa╚Ť─â? Adesea r─âspunsul vine dintr-o suflare, ca ╚Öi cum ar fi de la sine ├«n╚Ťeles: performan╚Ť─â ╚Öi echitate. Performan╚Ť─â, desigur, pentru c─â avem copii c─ârora le ducem grija; echitate pentru c─â s├«ntem, totu╚Öi, altrui╚Öti ╚Öi ne g├«ndim c─â ╚Öi al╚Ťii au copii. Ce e dezarmant ├«n acest r─âspuns e c─â d─â drept axiomatic faptul c─â cei doi termeni conjunc╚Ťi ar fi nu numai valori incontestabile, ci ╚Öi fra╚Ťi siamezi, c─â ei s-au n─âscut ╚Öi convie╚Ťuiesc ├«ntr-o cald─â camaraderie. 

M─â uit ├«n DEX, poate nu ├«n╚Ťeleg eu bine ce ├«nseamn─â ÔÇ×performan╚Ť─âÔÇť. Citesc: ÔÇ×rezultat deosebit de valoros ob╚Ťinut de cineva ├«ntr-o ├«ntrecere sportiv─â; p. ext. realizare deosebit de bun─â ├«ntr-un domeniu de activitate.ÔÇť ÔÇ×Performan╚ŤaÔÇť nu e greu de recunoscut. Lumea noastr─â modern─â ╚Öi-a construit o sumedenie de instrumente de m─âsurat, de certificat. ├Än sport, ea se atribuie celor sui╚Ťi pe podium la final de competi╚Ťie, celor care doboar─â recorduri stabilite anterior, ├«n fine, celor care ├«i ├«ntrec pe ceilal╚Ťi. 

├Än educa╚Ťie, recunoa╚Ötem performan╚Ťa elevilor dup─â rezultatele individuale la ├«nv─â╚Ť─âtur─â ├«n compara╚Ťie cu colegii de clas─â, cu ceilal╚Ťi participan╚Ťi la competi╚Ťiile para╚Öcolare, cu rezultatele generale la test─ârile periodice pe parcursul ╚Öcolarit─â╚Ťii sau la examenele de final de ciclu. M─âsur─âm ÔÇ×productivitateaÔÇť muncii profesorilor cu acelea╚Öi criterii de ÔÇ×performan╚Ť─âÔÇť:  c├«╚Ťi olimpici, c├«╚Ťi absolven╚Ťi intra╚Ťi la licee sau la universit─â╚Ťi de v├«rf etc. Institu╚Ťiile ╚Öcolare s├«nt ╚Öi ele puse sub presiunea cresc├«nd─â a clasamentelor de tot felul: gradul de solicitare, media de intrare, procentul de reu╚Öit─â la Bac ╚Ö.a.m.d. Toat─â lumea se buluce╚Öte s─â fac─â ÔÇ×performan╚Ť─âÔÇť. Mai pu╚Ťin ÔÇ×sistemulÔÇť care, ├«n ciuda a ceea ce recomand─â ╚Öcolilor s─â ob╚Ťin─â, ├«n pofida a ceea ce ╚Öcolile vor de la profesorii lor ╚Öi profesorii de la elevi, continu─â s─â se t├«r├«ie g├«f├«ind pe la coada clasamentelor interna╚Ťionale la mai to╚Ťi indicatorii.

Unde-i hiba? Uita╚Ťi-v─â la jocurile olimpice: nu to╚Ťi sportivii ├«ncap ├«n final pe podium. Poate c─â dac─â, de pild─â, testele Pisa s-ar aplica la nivelul premian╚Ťilor din fiecare ╚Ťar─â, am ob╚Ťine ╚Öi noi un loc mai onorabil, dar ini╚Ťiatorii lor se ├«nc─âp─â╚Ť├«neaz─â s─â nu accepte un atare criteriu, tot a╚Öa cum organizatorii olimpiadelor refuz─â s─â ├«mpart─â vreo c├«teva sute de medalii la aceea╚Öi prob─â. Avem evident de a face cu o incongruen╚Ť─â major─â, ├«ntruc├«t performan╚Ťa sistemului se define╚Öte diferit fa╚Ť─â de cea pe care alearg─â piesele componente: institu╚Ťii, profesori, elevi, p─ârin╚Ťi. E ca un soi de vehicul ├«n care degeaba ape╚Öi pe accelera╚Ťie, pentru c─â ro╚Ťile ╚Öi volanul trag ├«n alt─â parte. 

Sloganul ÔÇ×performan╚ŤeiÔÇť produce, ├«ntre altele, cumplitul decalaj ├«ntre ╚Öcolile din Rom├ónia, isteria p─ârin╚Ťilor de a-╚Öi plasa copiii, ├«nc─â de la gr─âdini╚Ť─â, ├«ntr-o institu╚Ťie care s─â le asigure viitorul, sistemul ad├«nc ├«nr─âd─âcinat al segreg─ârii claselor ├«n fiecare ╚Öcoal─â, cu ÔÇ×spumaÔÇť elevilor adunat─â la A ╚Öi dup-aia tot a╚Öa c─âtre coada alfabetului, clivajul dintre urban ╚Öi rural, exorbitanta industrie paralel─â a medita╚Ťiilor, folosit─â uneori cu cinism de c─âtre profesori pentru a-╚Öi spori veniturile pe seama propriilor elevi de la clas─â, pe scurt, un sistem care, ├«n temeiul azimutului s─âu prost fixat, cultiv─â o inechitate endemic─â, condamnabil─â moral ╚Öi contraproductiv─â social, prin cantitatea cov├«r╚Öitoare de ÔÇ×rebuturiÔÇť pe care le produce: ├«n r├«ndul copiilor din familii defavorizate, sau al celor cu o dezvoltare mai ├«nceat─â, sau al celor cu o inser╚Ťie motiva╚Ťional─â labil─â. 

N-a╚Ö vrea s─â se ├«n╚Ťeleag─â c─â propun s─â d─âm afar─â cuv├«ntul ÔÇ×performan╚Ť─âÔÇť din vocabularul educa╚Ťional. Avem nevoie de un ├«nv─â╚Ť─âm├«nt capabil s─â formeze ╚Öi elite ÔÇô profesionale, culturale, poate, ├«ntr-o bun─â zi, chiar ╚Öi politice ÔÇô, nu doar clas─â de mijloc. Numai c─â ar fi mai echitabil, ╚Öi preferabil, s─â construim elite pe o baz─â c├«t mai larg─â de selec╚Ťie, nu doar prin autoreproducere, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â azi ├«n majoritatea cazurilor.

├Ämi doresc deci s─â punem ÔÇ×performan╚ŤaÔÇť acolo unde ├«i e locul. ╚śi locul s─âu este, dup─â p─ârerea mea, dincolo de grani╚Ťa ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului general ╚Öi obligatoriu. Nu la gr─âdini╚Ť─â, nu la primar─â, nici ├«n gimnaziu. Eventual, ├«ncep├«nd de la liceu, c├«nd ÔÇô dac─â ÔÇô acesta ├«╚Öi va clarifica statutul, deocamdat─â r─âmas incert.

Paradoxal este c─â acolo unde cuv├«ntul-miraj ╚Öi-ar g─âsi cel mai bine sensul, la nivelul studiilor, al activit─â╚Ťii didactice ╚Öi de cercetare, al competi╚Ťiei institu╚Ťionale interne ╚Öi interna╚Ťionale, a╚Öadar, ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul ter╚Ťiar, tocmai acolo egalitarismul e la el acas─â. A╚Öa arat─â ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul rom├ónesc: gr─âdini╚Ťe care aspir─â la performan╚Ť─â ╚Öi universit─â╚Ťi fabrici-de-diplome. 

Liviu Papadima este profesor de lite┬şra┬ştur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, pro┬şrec┬ştor la Universitatea Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ó┬şn─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Edu┬şca┬ş╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.